EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)

SĂ COMENTĂM ÎMPREUNĂ … BIBLIA!

161 comentarii


Zilele trecute s-a transmis pe posturile televiziunilor de știri o informație potrivit căreia într-un oraș din Germania a avut loc o manifestație a transsexualilor, în urma căreia au avut loc ciocniri violente care au condus la moartea unei persoane și rănirea altor câteva. Nu este prima dată când se întâmplă acest lucru, dar ceea ce este din ce în ce mai îngrijorător este faptul că acestea se transformă din ce în ce mai mult în întruniri violente, urmate de vătămări corporale grave sau chiar decese. Știm bine că și la noi, din păcate, are

Grădinile suspendate ale Semiramidei (Babilon)

loc anual așa-numitul „gay-fest”, un marș stradal de prost gust (după părerea mea), unde kitsch-ul și mizeria umană sunt la ele acasă. Din nefericire, printre multe alte lucruri bune pe care le-am preluat de la occident, am preluat și mai multe lucruri rele, condamnate de Dumnezeu și (încă) de Biserică și societate. Nu spun că înainte era mai bine sau mai rău, pentru că și în vremurile de demult lucrurile acestea se întâmplau. Ele nu sunt o „invenție” a vremurilor moderne, au existat de foarte multă vreme, dar acum intensitatea cu care Satan face să se întâmple aceste lucruri este cu mult sporită, fiind, în același timp, o presiune suplimentară pe umerii societății și ai Bisericii. Aceste persoane, posedate de cel rău, își cer „drepturile”. Care drepturi? Iată câteva dintre ele:

  1. dreptul la căsătorie pentru persoane de același sex, lucru combătut cu fermitate de Biblie;
  2. dreptul de a avea/adopta copii; ce educație le pot oferi copiilor astfel de persoane?
  3. dreptul la liberă exprimare;
  4. dreptul de a-și manifesta liberi convingerile;
  5. dreptul la libertate sexuală etc.

Având în vedere problemele de acest gen trebuie să ne gândim foarte serios dacă noi,

Grădinile suspendate ale Semiramidei (Babilon) (2)

omenirea în general, mai merităm binecuvântarea și harul Domnului! Tot ceea ce fac astfel de persoane este un atentat la siguranța familiei, la bunul simț și la valorile etice și morale ale societății umane!

Toate aceste lucruri m-au determinat să mă gândesc la starea de decădere a omenirii, o stare cu mult mai rea decât pe timpul Sodomei, Gomorei sau Babilonului. Toate aceste cetăți erau foarte bogate pentru vremurile acelea, iar cultura era înfloritoare. Dar toate au pierit fără urmă! De ce? Pentru că lucruri asemănătoare cu acestea au avut loc și acolo. Dar aici se vede dragostea lui Dumnezeu pentru noi prin faptul că deși acum pornografia, violența sexuală, curvia, pedofilia și altele asemănătoare acestora au escaladat în mod alarmant, totuși încă Dumnezeu ne mai suportă! Cât timp? Numai El știe, dar eu cred cu tărie că nu mai este mult și vor veni vremurile scrise în Apocalipsa, în textul pe care vi-l supun în continuare discuției:

„După aceea, am văzut pogorându-se din cer un alt înger, care avea o mare putere; și pământul s-a luminat de slava lui. El a strigat cu glas tare și a zis: A căzut, a căzut, Babilonul cel mare! A ajuns un locaș al dracilor, o închisoare a oricărui duh necurat, o închisoare a oricărei păsări necurate și urâte; pentru că toate neamurile au băut din veninul mâniei curviei ei, și împărații pământului au curvit cu ea, și negustorii pământului s-a îmbogățit prin risipa desfătării ei.” (Apocalipsa 18: 1-3)

Am păcătuit foarte mult și totuși Dumnezeu încă ne mai suportă pentru că El „nu vrea moartea păcătosului, ci întoarcerea lui.” Noi, care suntem copiii Domnului, nu cred că ar trebui să condamnăm astfel de persoane, să le punem fel de fel de etichete. Ar trebui să condamnăm păcatul pe care îl săvârșesc, iar în ceea ce-i privește pe ei ar trebui să ne rugăm pentru mântuirea sufletelor lor!

Știm că această carte a Apocalipsei este o carte al cărei mesaj este plin de elemente simbolice, de cele mai multe ori exprimate metaforic sau hiperbolizant, de aceea nu ne propunem înțelegerea tuturor lucrurilor. Totuși, iată câteva întrebări care decurg din textul prezentat mai sus și pe baza cărora aș vrea să construim un dialog:

  1. Ce semnificație are Babilonul în cartea Apocalipsa?
  2. Cunoașteți și alte locuri din Biblie (Vechiul și Noul Testament) în care duhul curviei să fie înfățișat prin denumirea de Babilon?
  3. Curvia babiloniană reprezintă strict relațiile pre- sau extraconjugale sau poate reprezenta orice fel de idolatrie păgână?
  4. Ce semnificație are expresia „locaș al dracilor”? Este cumva vorba despre „sinagoga Satanei”?
  5. Ce înseamnă că „toate neamurile au băut din vinul mâniei curviei ei”?

Spor la dialog!

31 august 2010

Cred că suntem cu toții de acord cu faptul că multe texte din Biblie sunt, la o primă vedere, controversate sau generează comentarii contradictorii. Totuși, Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, infailibil și care, în opinia mea, nu poate fi contrazis. Totuși, stând și gândind lucrurile „la rece”, există unele pasaje care nasc discuții aprinse, cum ar fi, spre exemplu, cel pe care vi-l propun atenției în rândurile care urmează.

„Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine; și, după ce a binecuvântat, a frânt-o, și a dat-o ucenicilor, zicând: „Luați, mâncați; acesta este trupul Meu.” Apoi a luat un pahar, și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beți toți din el; căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor. Vă spun că, de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viței, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăția Tatălui Meu.” (Matei 26: 26-29)

Subiecte pentru discuție:

1) În Evanghelia după Ioan se spune că după Cină Isus a spălat picioarele ucenicilor. După opinia dumneavoastră, este legată Cina Domnului de spălarea picioarelor?

2) Cina Domnului și Sfânta Împărtășanie (Euharistie) este unul și același lucru?

3) În cadrul Cinei Domnului pâinea trebuie să fie dospită sau nedospită (azimă)? Are vreo importanță acest lucru?

4) În cadrul Cinei Domnului rodul viței înseamnă must (nefermentat) sau vin (fermentat)? Are vreo importanță acest lucru?

5) Credeți că ucenicii au privit ca pe un lucru normal afirmații de genul: „Acesta este trupul/sângele meu”?

6) Care credeți că va fi rodul viței cel nou pe care îl vom bea în Împărăția Tatălui?

7) Sunt unii care cred și se botează NUMAI în Numele lui Isus. În aceste condiții, de ce mai trebuia ca Isus să-I mulțumească lui Dumnezeu dacă El era Dumnezeu pe pământ?

Sunt lucruri controversate pe care îmi doresc sincer să le discutăm și să căutăm să punem în lumină Adevărul lui Dumnezeu. Sper că vom și reuși!

9 octombrie 2010

Astăzi am recitit textul de la Ioan 2: 1-12, text referitor la Nunta din Cana. Un text pe cât de pitoresc, pe atât de controversat. Un text care mie mi-a plăcut încă de când m-am întors la Domnul. Un text unde se pare că se reunește toată familia Domnului Isus. Și nu mă refer doar la părinții și frații Săi (Biserica cea mică, aș putea spune), ci și la ucenicii Săi (baza Bisericii celei mari pe care avea să o întemeieze). O nuntă este un eveniment foarte important în viața unei familii. Un eveniment la care participă rudele, prietenii sau persoanele cele mei importante pentru noua familie. De aici putem deduce că, dacă familia Sa nu era înrudită cu familia mirilor, atunci Domnul Isus era o persoană foarte importantă pentru aceștia.

Oare de ce era imperios necesară prezența Domnului Isus la această nuntă? Cu siguranță că nu era la întâmplare! Nimic în tot acest univers nu se petrece la întâmplare! Domnul Isus era acolo pentru că ȘTIA CĂ VA FI NEVOIE DE EL ACOLO! Dar stai: pare să se ivească un aparent conflict între Domnul și mama Sa. „Femeie, ce am Eu a face cu tine? Nu Mi-a sosit încă ceasul!” – pare să o înfrunte tăios Domnul Isus pe mama Sa. La prima vedere, desigur! Dar cum adică să nu aibă nimic de-a face cu ea? Era doar mama Sa! Nicio ființă de pe pământul acesta nu ne este mai dragă decât mama! Și El pare că o ceartă… La nuntă… Tulburare… Maria, însă, Îl cunoștea foarte bine, așa că nu a prins-o pe picior greșit afirmația Lui. Știa că El era tulburat pentru că știa ce-L va aștepta! Știa că El va avea un rol extraordinar de tulburător în istoria omenirii!

Un alt lucru care m-a impresionat a fost supunerea cu care slugile ascultau de poruncile Sale. Oare nu puteau spune: „Stai, nu de Tine trebuie să ascultăm noi, ci de stăpânul nostru! Dă-ne pace!” Nu, ci cum a spus El, așa au făcut ei! Iată încă un semn al autorității Sale divine! Nimeni nu s-a întrebat: „Dar cine este acesta de începe să dea porunci pe aici?”.

Apoi, se spune aici că acesta a fost începutul semnelor și minunilor Lui. „Cum, așa târziu?” – ar spune cârcotașii. Și de ce tocmai la o nuntă? De ce nu a făcut direct o evanghelizare, așa cum a făcut atâtea altele ulterior?

Multe, multe întrebări! Personal, sper să le dăm răspuns aici, după înțelepciunea noastră omenească, limitată, desigur! Tocmai pentru că înțelepciunea noastră este limitată, nu cred că vom găsi toate răspunsurile. Dar cu siguranță merită să încercăm, nu?

31 octombrie 2010

Sarea și aluatul… două obiecte atât de banale… Oare? Ia să vedem…

Niciunul din darurile, pe care le veți aduce ca jertfă de mâncare înaintea Domnului, să nu fie făcut cu aluat; căci nu trebuie să ardeți nimic cu aluat sau cu miere, ca jertfă de mâncare mistuită de foc înaintea Domnului. (…) Toate darurile tale de mâncare să le sărezi cu sare; să nu lași să lipsească niciodată da pe darurile tale de mâncare sarea, care este semnul legământului Dumnezeului tău; la toate darurile tale de mâncare să aduci sare.” (Leviticul 2: 11, 13)

Cred că știm cu toții că aluatul dospit nu este un lucru foarte sănătos pentru organismul nostru. Știm, de asemenea, că sarea, în proporții normale, este un aliat al sănătății noastre, dar în proporție exagerată poate deveni un inamic al stomacului, ficatului sau rinichilor. Dar am convingerea că, atunci când Dumnezeu a dat poruncile acestea, El nu a avut în vedere neapărat proprietățile curative sau nocive ale acestora, ci semnificația lor biblică. De aceea, nu îmi propun să abordăm acest subiect sub aspect culinar, ci sub aspectul semnificației biblice a acestor obiecte. Aceasta având în vedere și textele biblice următoare: Matei 5: 13; Marcu 9: 49, 50; Luca 14: 34, 35; 1 Corinteni 4: 6-8 etc.

Când am recitit aceste versete, s-au născut în mintea mea o serie de întrebări, pe care vi le supun atenției.

1) Ce reprezintă aluatul din punct de vedere spiritual?

2) Mierea este un lucru bun și sănătos. De ce să nu fie folosită la jertfele de mâncare?

3) De ce să sărezi jertfele dacă ele oricum vor fi arse?

4) Unde în Biblie mai scrie despre sare ca despre un semn al legământului lui Dumnezeu?

5) De ce sarea este semnul legământului lui Dumnezeu?

Citiți și: http://www.saresilumina.ro/romana/index_home.htm

08 ianuarie 2011

Apostolul Pavel afirmă: „Cunosc un om în Hristos care, acum patrusprezece ani, a fost răpit până în al treilea cer (dacă a fost în trup, nu știu; dacă a fost fără trup, nu știu: Dumnezeu știe). Și știu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu știu: Dumnezeu știe), a fost răpit în rai și a auzit cuvinte care nu se pot spune și pe care nu-i este îngăduit unui om să le rostească.”

Iată încă un text care se pare, cel puțin la prima vedere, că este destul de greu de înțeles. Ca orice om care dorește din toată inima să înțeleagă Scriptura, în momentul în care am citit acest text mi-am pus o serie de întrebări la care sper, cu ajutorul celor care vor dori să comenteze subiectul, să aflăm răspunsurile.

1. Apostolul Pavel spune că a fost răpit în al treilea cer. Câte ceruri sunt?

2. Poate o întrebare fără sens: Există o ierarhizare a celor care vor locui în aceste ceruri?

3. De unde a știut Pavel că se află exact într-al treilea cer fără putință de tăgadă?

4. Din moment ce spune clar că nu știe dacă era în trup sau fără trup, de unde a știut că ceea ce vede este real și nu visează sau nu halucinează?

5. Din moment ce spune clar că nu știe dacă era în trup sau fără trup, asta înseamnă că putem intra în rai și cu acest trup pe care îl avem acum?

6. Din moment ce cuvintele pe care le-a auzit nu puteau fi rostite, cum de le-a auzit? Poate cineva să audă cuvinte nerostite?

Aștept cu interes răspunsurile dumneavoastră. Poate ne va ajuta și videoclipul următor.

22 ianuarie 2011

Unul dintre cele mai controversate subiecte din Biblie, chiar dacă nu este strict legat de mântuire, este stilul vestimentar pe care îl adoptă femeia în Biserică și în afara ei. Părerile sunt extrem de împărțite. Unii spun că femeile trebuie neapărat să se îmbrace într-un fel sau altul. Alții spun că femeia se poate îmbrăca cum vrea. Doar bărbații sunt egali în drepturi cu femeile. Pe alții pur și simplu nu-i interesează. Pornind de la premisa că fiecare dintre noi trebuie să fim niște modele pentru societate chiar și prin stilul nostru vestimentar, vă propun să discutăm câteva versete foarte interesante din Biblie care dezbat acest subiect, având în vedere și faptul că noi, în calitatea noastră de creștini, nu ar trebui să trecem peste „ce este scris”. Așadar: „Femeia să nu poarte îmbrăcăminte bărbătească și bărbatul să nu se îmbrace cu haine femeiești; căci oricine face lucrurile acestea este o urâciune înaintea Domnului, Dumnezeului tău.” (Deuteronom 22: 5) „Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau proorocește cu capul dezvelit își necinstește capul ei, pentru că este ca una care ar fi rasă. Dacă o femeie nu se învelește, să se și tundă! Iar, dacă este o rușine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învelească.” (1 Corinteni 11: 5, 6) „Vreau, de asemenea, ca femeile să se roage în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cu toată supunerea.” (1 Timotei 2: 9, 10).

ÎNTREBĂRI:

1. De ce este considerată purtarea hainelor bărbătești de către femei ca fiind o urâciune?

2. Oare hainele bărbătești nu pot fi modificate, „up-datate”, stilizate, transformate în haine femeiești pentru a nu mai fi o pricină de poticnire?

3. De ce este considerată o rușine pentru femei faptul de a fi tunse scurt sau rase?

4. De ce este păcat ca femeia să se roage sau să proorocească cu capul descoperit?

5. Sunt unii care cred că femeile se pot ruga cu capul descoperit deoarece au ca învelitoare a capului părul. Ce părere aveți?

6. De ce este considerată ca fiind păcat purtarea de bijuterii potrivit cu 1 Tim. 2: 9 și 10?

30 ianuarie 2011

„Porunca aceasta pe care ți-o dau Eu azi nu este mai presus de puterile tale, nici departe de tine. Nu este în cer ca să zici: «Cine se va sui pentru noi în cer și să ne-o aducă, pentru ca s-o auzim și s-o împlinim?”. Nu este nici dincolo de mare, ca să zici: «Cine va trece pentru noi dincolo de mare și să ne-o aducă, pentru ca s-o auzim și s-o împlinim?». Dimpotrivă, este foarte aproape de tine, în gura ta și în inima ta, ca s-o împlinești.” (Deuteronom 30: 11-14)

Dacă le vorbești oamenilor despre Domnul, dacă le spui că El vrea să ne pocăim toți, dacă le vorbești despre dragostea Sa pentru noi și despre jertfa Lui pe crucea de la Golgota, unul dintre răspunsurile cele mai frecvente este: „E prea greu pentru mine! Eu nu mă pot lăsa de fumat, eu nu mă pot lăsa de băut, eu nu mă pot lăsa de femei, eu nu pot, eu nu pot, eu nu pot…”. Dar Cuvântul Domnului spune clar: „POȚI!” (v. 14). Așadar, întrebările pe baza cărora aș vrea să discutăm sunt:

1) Ce credeți că îi mână pe oameni să spună întotdeauna că nu poate să se pocăiască?

2) Cum putem să facem în așa fel încât să îi convingem pe oameni că POT face acest pas?

Reclame

Autor: Dorel Puchea - Biserica „Harul” Lehliu Gară

profesor, 44 de ani, creștin penticostal, îndrăgostit de Dumnezeu, de natură și de profesie

161 de gânduri despre „SĂ COMENTĂM ÎMPREUNĂ … BIBLIA!

  1. Voi, sectantii, nu aveti pe nimeni care sa va „calauzeasca” , neavand Sfinti printre voi, ci doar lupi in blana de oaie!

    Singurul nostru călăuzitor este Duhul Sfânt, pe care dumneavoastră Îl respingeți vehement. De multe ori, în anumite situații din viața mea, când din partea unor oameni ultraortodocși, așa cum constat de ceva vreme că sunteți dumneavoastră, întâmpinam greutăți, ocări, piedici și când mă rugam împreună cu Biserica VEDEAM CU OCHII MEI CUM DUMNEZEU ÎMI DĂ BIRUINȚĂ! Și asta nu pentru că aveam eu vreun merit, pentru că și eu, ca și dumneavoastră și ca și toți, sunt un om păcătos, care de multe ori L-am întristat pe Dumnezeu, ci prin Harul Domnului, mila Lui și prin faptul că am recunoscut mereu meritele Sale în viața mea.
    Exemplu: În anul 2001, după 6 ani de lucru în sistemul de învățământ ca învățător suplinitor, am rămas fără serviciu și m-am angajat pe postul de paznic la o societate agricolă, unde am avut timp să studiez Biblia în profunzime. Până atunci „nu avusesem timp”!?! Doi ani am lucrat acolo. În anul 2003, după ce m-am pocăit, prin Harul Domnului, am primit pe neașteptate, aproape, același post pe care lucrasem până cu doi ani în urmă. Sigur că mai întâi m-am înscris, apoi am dat un examen, dar postul l-am primit prin Harul Domnului pentru că nu m-am pus pe mine în centru, ci pe El!
    Al doilea exemplu: Fiind pe acest post de învățător, de mult timp îmi doream să pot face o facultate ca să pot fi calificat în domeniu. Nu s-a putut, din cauza banilor, până în anul 2005, când m-am înscris la Facultatea de Psihologie și Științele Educației prin Programul pentru Învățământul Rural, unde NU AM PLĂTIT NICIO TAXĂ ÎN TOȚI CEI TREI ANI DE FACULTATE, TOT PRIN HARUL DOMNULUI! Actualmente sunt înscris la examenul pentru obținerea definitivării în învățământ din august, unde trag nădejde ca, tot prin HARUL DOMNULUI, să-l promovez. Acum înțelegeți despre ce vorbeam pe blogul dv. când spuneam că am multe experiențe cu Dumnezeu? Și lista ar putea continua, dar nu vreau să credeți că mă laud. ĂSTA ESTE DUMNEZEUL NOSTRU, AL POCĂIȚILOR ȘI AL ORTODOCȘILOR/CATOLICILOR! CĂCI ESTE UN SINGUR DUMNEZEU ȘI DOMN!

    Faptul ca, pornind doar de la Biblie, au aparut atatea secte, grupari, adunari, erezii dovedeste clar ca avem nevoie de o talcuire CORECTA a cuvantului lui Dumnezeu, care nu poate veni din mintea umana cazuta.

    Tâlcuirea vine tot din BIBLIE, pentru că BIBLIA ARE CAPACITATEA DE A SE TÂLCUI SINGURĂ!

    Poti interpreta sigur Biblia? Fara indrumarea Bisericii?

    „Inţelepciunea lui Dumnezeu … se se facă cunoscută acum, PRIN BISERICA…”(Efeseni 3,10)

    Duhul Sfant nu e un duh al dezbinarii si al contrazicerilor cum este la voi. Iata ce mai spune Apostolul….

    Dezbinările, acolo unde există, le face omul, ÎN NICIUN CAZ DUHUL SFÂNT!

    „Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să NU fie DEZBINARI între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere (1 Cor 1-10)

    Atunci cand citesti Sf Scriptura fara indrumare vei rataci!

    Exact asta ne spune si Sf Scriptura, cand famenul etiopian citea pe Isaia si întrebat fiind de Ap Filip dacă înţelege cele ce citeşte, el a zis: …

    CORECT! Dar Sf. Ap. Filip NU ERA NICI ORTODOX, NICI PENTICOSTAL, NICI BAPTIST ETC., ERA APOSTOL ADICĂ URMAȘ, DISCIPOL AL DOMNULUI ISUS HRISTOS!

    „Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?”(Fapte 8, 31).

    Ce indrumare aveti voi? „Profetii” vostri?:)))

    Noi avem călăuzirea BIBLIEI! Punct! DUMNEAVOASTRĂ?

    Macar un ochi arunca prin istorie, exista atata literatura inca din primele secole, atatea marturi de credinta si atata MARTIRI .

    Voi încerca să țin cont de sfatul dv.

    Cat de bine rezuma apostolul Petru principiile generatoare ale cancerului protestant:

    „sunt unele lucruri cu anevoie de înţeles, pe care cei neştiutori şi neîntăriţi le răstălmăcesc, ca şi pe celelalte Scripturi, spre a lor pierzare”. (2 Petru 3.16 )

    Nu sunt de acord cu expresia „cancerul protestant” atâta vreme cât nici eu nu folosesc expresia de „cancer ortodox”! DOMNUL ISUS NU AR FI FOLOSIT ASTFEL DE EXPRESII!
    Pe de altă parte, nu consider că ați dat un răspuns concret, clar la întrebările supuse discuției. Vă mai aștept!

  2. Mai ,”pocaitule”, tu esti vorbitor in „limbi”?

    Poti sa vorbesti in „limbi”?
    Daca da…baga repede o demonstratie aici, hai ca vreau sa vorbesc si eu cu duhu’ ..desigur doar prin intermediul tau. …:)))))

    Poti sa explici ce fel de duh e ala care a stat la taclale cu Charles Parham?

    Limbile/bolboroselile vb de penticostali, sunt fara inteles si seamana mai degraba cu limbi babilonice decat cu limbile Cincizecimii, deoarece sant alcatuite din fraze din diferite limbi, fara sens si nu spun nimic pe inteles.

    Sf.Scriptura spune clar..

    „Daca prin limbi nu veti da CUVANT LESNE DE INTELES, cum vor cunoaste ce ati grait ? Veti fi niste oameni care graiesc in vant „( I Corinteni 14, 9 ).

    Treaba e limpede…..UN CUVANT LESNE DE INTELES.

    „Limbile” vorbite de penticostali,nu sunt chiar limbi. Vorbirea lor contine cuvinte straine, fara legatura si inteles, nu alcatuieste o vorbire precisa.

    Oare in felul acesta vorbeau Sf.Apostoli in ziua Cincizecimii? Uite ce spune cartea Faptele Apostolilor…

    „Si, iscindu-se vuietul acela, s-a adunat multimea si s-a tulburat, caci fiecare ii auzea pe ei vorbind in limba sa „(Fapt. Ap. 2, 6).

    Treaba este limpede ,”fiecare ii auzea pe ei vorbind in limba sa”,nu bolboroseli sectante.

    Bolborositul ala al vostru identic cu o perosanele posedate, tavalitul pe jos, concertele rock asa zis „laude lui Dumnezeu”, adica tot ceea ce faceti voi in cultul penticostal astea toate le „aminteste” Hristos. „Şi mulţi prooroci mincinoşi se vor scula şi vor amăgi pe mulţi. „(Matei 24, 11)

    Vai de voi!

    O limba are SENS! Dumnezeu nu tine cont de bolboroseli,Sf.Apostoli vb IN LIMBI ADEVARATE, nu invetii DRACESTI!

    Nu comentez, nu pentru că nu aș avea ce, dar nu face subiectul discuției noastre.

    • Ce părere ai dacă am continua să comentăm chestia cu „AL TREI-lea CER”!!!

      • De acord! Sunt nerăbdător să aflu cât mai multe păreri! Sincer, pentru mine acesta este un subiect tabu, de aceea nu prea am ce să comentez!

      • Ok! Hai să lucrăm interactiv!
        Câte ceruri crezi că ştia Petru că sunt?
        2Petru capitolul 3!

      • Păi trei!
        Un cer şi un pământ distrus la potop! 2 Petru 3:5
        Alt cer şi alt pământ care pe vremea lui Petru erau păzite şi păstrate, prin acelaşi Cuvânt, pentru focul din ziua de judecată 2 Petru 3:7
        Al trei-lea cer (nou) şi al trei-lea pământ (nou) în care va locui dreptatea (neprihănirea) pe care Petru le aştepta! 2 Petru 3:13

      • De ce nu mă repui în messenger? Acolo se comunică mai repede!

      • E ocupat cu filme porno 🙂

        • Vorbește și nea Ion, că doar și el e om! 🙂 Vezi că pe mine nu mă cheamă Adi Arvunescu care pe blogul său spune că este de acord cu masturbarea (onanismul)! 🙂 De unde ai dedus tu cu encefalul ăla al tău că mă ocup de filme porno? 🙂 Eu nu am timp nici de filmele obișnuite de la tv.

      • Dorele,
        În Biblie nu se spune despre masturbare! Eu nu sunt de acord cu practica aceasta, dar vreau doar să spun că Biblia nu abordează subiectul masturbării în nici un fel. Vor fi destui cârcotaşi care să te pună în situaţia de a căuta unde scrie în Biblie despre acest lucru şi nu vei putea găsi!

      • Dorele,
        După părerea mea vina nu consta în vărsarea seminţei pe pământ ci de faptul că Onan, refuza să producă urmaşi fratelui său care murise! Legea stipula că, în cazul în care un bărbat căsătorit murea şi nu avea urmaş, un frate al defunctului să ia de soţie pe femeia rămasă fără soţ ca să-i lase defunctului urmaş.
        Concluzia aceasta este raţională din cauza faptului că în Biblie este un caz singular. Dacă era într-adevăr interdicţie explicită ar fi fost expuse cel puţin 2 – 3 cazuri. Repet, din cauze psiho-medicale, eu nu sunt de acord cu această practică!

        Ge 38:4 A rămas iarăşi însărcinată, şi a mai născut un fiu, căruia i-a pus numele Onan.
        Ge 38:5 A mai născut iarăşi un fiu, căruia i-a pus numele Şela; Iuda era la Czib, când a născut ea.
        Ge 38:6 Iuda a luat întâiului său născut Er, o nevastă numită Tamar.
        Ge 38:7 Er, întâiul născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului; şi Domnul l-a omorât.
        Ge 38:8 Atunci Iuda a zis lui Onan: „Du-te la nevasta fratelui tău, ia-o de nevastă, ca cumnat, şi ridică sămânţă fratelui tău.”
        Ge 38:9 Onan, ŞTIIND CĂ SĂMÂNŢA ACEASTA N-ARE SĂ FIE A LUI, vărsa sămânţa pe pământ ori de câte ori se culca cu nevasta fratelui său, CA SĂ NU DEA SĂMÂNŢĂ FRATELUI SĂU.
        Ge 38:10 Ce făcea el n-a plăcut Domnului, care l-a omorât şi pe el.

      • Bun. Acum să vedem din cine era format primul cer şi primul pământ!

      • @constantinstancu:
        „Bun. Acum să vedem din cine era format primul cer şi primul pământ!”

        Nu știu! Din cine?

  3. Deci propun intai sa definim „ce este Biblia”!
    Care este raportarea intregului text la portiunile care este Cuvantul lui Dumnezeu, ce si de ce sunt celelalte cuvinte, care nu sunt ale lui Dumnezeu si ce rol a ocupat procesul de compunere si editare a Bibliei.

    • În sens mai larg, Biblia este cartea de căpătâi a tuturor creștinilor. Ea este compusă din două părți, Vechiul Testament (scris în mai multe limbi, după câte știu eu – sper să nu mă înșel, dacă greșesc vă rog să mă corectați – dar în principal în ebraică și aramaică) și Noul Testament (scris în întregime în limba greacă). În sens mai restrâns, Biblia este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu, anumite părți fiind scrise chiar cu „degetul lui Dumnezeu”. În sens spiritual, Biblia este „scrisoarea de dragoste” a lui Dumnezeu către oameni. În ceea ce privește „raportarea”, nu știu ce vreți să spuneți, întrebarea mi se pare destul de ambiguă. Vă rog să reveniți cu explicarea ei. Iar în ceea ce privește cuvintele care nu ar fi ale lui Dumnezeu, vă rog să exemplificați. Noi credem că toată Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu. Compunerea și editarea Bibliei s-a desfășurat tot sub „supravegherea” lui Dumnezeu. Altfel, cum vă explicați, de exemplu, că în cartea profetului Isaia, scrisă cu cca. 700 de ani înaintea nașterii Mântuitorului Isus Hristos, este descrisă pe scurt viața, moartea și învierea acestuia? Mai ales în capitolul 53, pe care vă recomand să îl citiți CU ATENȚIE!

      • Isaia 53 e capitolul meu favorit din Biblie, foarte profund şi cu o însemnătate imensă. O prorocie în acelaş timp, una care se împlineşte câteva sute de ani mai târziu, vreme în care glas de proroc rar se mai aude.

  4. Acesta este și unul dintre capitolele favorite ale mele. Ceea ce mi se pare notabil este mai ales faptul că, dacă Biblia nu ar fi fost inspirată, nu s-ar fi împlinit absolut toate lucrurile scrise acolo, în amănunt.

    • Pe mine mă fascinează profund, deasemenea, un pasaj din Apocalipsa 11:3-13.
      Un pasaj care e deasemenea o prorocie, una care începe să se împlinească sub ochii noştii…ce părere aveţi despre asta?

      • Da, și eu cred că această proorocie se împlinește acum. Adevărat este că Apocalipsa este o carte pe care nu prea am studiat-o, adică nu în profunzime. Dar, ceea ce înțeleg eu de aici (și dacă greșesc chiar vă rog să mă corectați) este faptul că cei doi martori (potrivit Bibliei) ar fi Moise și Ilie. Asta este o părere care a fost împărtășită de mai multe persoane din cercurile în care „mă învârt”. Oricum, chestia cu moartea și învierea lor știu că se va întâmpla literalmente, dar nu am informații că deja s-ar fi întâmplat.

      • Oare cine a fost Ilie pe vremea lui Isus?
        Matei 11:12 Din zilele lui Ioan Botezătorul până acum, Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi cei ce dau năvală, pun mâna pe ea.
        Matei 11:13 Căci până la Ioan au proorocit toţi proorocii şi Legea.
        Matei 11:14 Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină.
        Matei 11:15 Cine are urechi de auzit, să audă.
        e vremea aceea, Ilie (Ioan Botezătorul) era suficient pentru Ierusalimul de atunci şi pentru împrejurimi. Dar în zilele noastre unul dintre martori care este Ilie (care nu mai poate fi o singură persoană pentru că el trebuie să facă LUCRAREA ILIE pe tot pământul. El trebuie să fie o clasă de oameni). Apoi al doile-a martor ar putea fi Elisei, care a primit prin succesiune putere dublă de la Dumnezeu atunci când Ilie s-a ridicat sus:
        1Im 19:16 Să ungi şi pe Iehu, fiul lui Nimşi, ca împărat al lui Israel; şi să ungi pe Elisei, fiul lui Şafat, din Abel-Mehola, ca prooroc în locul tău.
        2Im 2:9 După ce au trecut, Ilie a zis lui Elisei: „Cere ce vrei să-ţi fac, înainte ca să fiu răpit de la tine.” Elisei a răspuns: „Te rog să vină peste mine o îndoită măsură din duhul tău!”
        2Im 2:10 Ilie a zis: „Greu lucru ceri. Dar dacă mă vei vedea când voi fi răpit de la tine, aşa ţi se va întâmpla; dacă nu, nu ţi se va întâmpla aşa,”
        2Im 2:11 Pe când mergeau ei vorbind, iată că un car de foc şi nişte cai de foc i-au despărţit pe unul de altul, şi Ilie s-a înălţat la cer într-un vârtej de vânt.
        2Im 2:12 Elisei se uita şi striga: „Părinte! Părinte! Carul lui Israel şi călărimea lui!” Şi nu l-a mai văzut. Apucându-şi hainele, le-a sfâşiat în două bucăţi,
        2Im 2:13 şi a ridicat mantaua, căreia îi dăduse drumul Ilie. Apoi s-a întors, şi s-a oprit pe malul Iordanului;
        2Im 2:14 a luat mantaua, căreia îi dăduse Ilie drumul, şi a lovit apele cu ea, şi a zis: „Unde este acum Domnul, Dumnezeul lui Ilie?” Şi a lovit apele, care s-au despărţit într-o parte şi în alta, şi Elisei a trecut.
        2Im 2:15 Fiii proorocilor care erau în faţa Ierihonului, când l-au văzut, au zis: „Duhul lui Ilie a venit peste Elisei.” Şi i-au ieşit înainte, şi s-au închinat până la pământ înaintea lui. (aici apare destul de ciudat faptul că oamenii s-au închinat lui Elisei!!!)
        Povestea este mai complexă dar un lucru este clar: Toate aceste lucruri precum şi cele scrise (mai ales) în Apocalipsa trebuie să se întâmple în gruparea care face voia lui Dumnezeu. Ceilalţi (aşa zişi creştini) au doar impresia că fac parte din poporul lui Dumnezeu dar în realitate se înşală singuri! Dumnezeu întotdeauna a împlinit profeţiile cu poporul Lui. Şi mai mult decât atât, nimeni din cei din afară nu observau acest lucru! Vezi ca argumentaţie activitatea lui Isus! Nu trecuseră poate nici câteva luni de la înălţarea lui Isus Hristos la cer şi se întâmplau următoarele lucruri:
        Fa 4:17 Dar, ca să nu se lăţească vestea aceasta mai departe în norod, să-i ameninţăm, şi să le poruncim ca de acum încolo să nu mai vorbească nimănui în Numele acesta.”
        Fa 4:18 Şi după ce i-au chemat, le-au poruncit să nu mai vorbească cu nici un chip, nici să mai înveţe pe oameni în Numele lui Isus.
        Fa 4:19 Drept răspuns, Petru şi Ioan le-au zis: „Judecaţi voi singuri dacă este drept înaintea lui Dumnezeu să ascultăm mai mult de voi decât de Dumnezeu;
        Fa 4:20 căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit.”
        Fa 4:21 I-au ameninţat din nou, şi i-au lăsat să plece, căci nu ştiau cum să-i pedepsească, din pricina norodului; fiindcă toţi slăveau pe Dumnezeu pentru cele întâmplate.
        Aşa că e de gândit!!!

        • Domnule Constantin,
          Am observat că de vreo câteva ori ați vorbit despre o grupare de oameni (e-adevărat, în contexte diferite, dar cruciale). Care considerați că ar fi acea grupare? Cumva Biserica din care faceți parte? Vă întreb pentru că ortodocșii consideră că nu suntem mântuiți din mai multe motive (nu folosim icoane, nu ne facem semnul crucii, nu respectăm sfânta tradițiune etc.), iar frații noștri adventiști de ziua a șaptea spun sus și tare că nu suntem mântuiți pentru că nu respectăm Legea celor zece porunci și nu păzim Sabatul. În opinia dumneavoastră, care este adevărul?

      • Dorele,
        Nu mai merg la nici o grupare din 2006!
        Sunt Martor al lui Iehova, dar am motivele mele de a nu mai frecventa decât ocazional orice gupare de protestanţi şi neoprotestanţi. Catolicismul şi ortodoxia îmi sunt clare! Pe acolo n-o să calc nici dacă m-ar face ÎnaltPreaSfinţit sau Papă!!! M-aş bucura dacă ai avea curajul să mai continui conversaţia cu mine. Poţi să mă întrebi absolut orice. Poţi să mă critici cum vrei. Ai, ca orice om de pe această planetă, acest drept să mă pui la-ncercare în orice fel. Dar să nu uiţi că, greu vei mai întâlni o persoană ca mine dispusă la orice sacrificiu în scopul vestirii Evangheliei! Tocmai de aceea sunt şi eu trist. Nu găseşti decât persoane dispuse să se batjocorească între ele. Pentru mine iubirea faţă de aproapele este cea mai nobilă caracteristică a unui credincios.
        Ok! Pentru început să ştii că nici o religie nu este bună! Nu te speria! O să dezbatem subiectul şi-l vom clarifica! Ai răbdare. Toate la timpul lor.

        • Vreți să spuneți că nu mai frecventați adunarea? Ăsta este un lucru rău, după părerea mea. Un cărbune singur nu poate întreține un foc. Dar e problema dumneavoastră! Conversația o putem continua fără probleme, iar de criticat nu-mi propun să critic pe nimeni. Cine m-a pus pe mine judecător? Vreau, doar, ca discuția să se încadreze, pe cât se poate, în parametrii impuși de subiectul abordat. Referitor la religie, știu că orice religie în sine nu este bună dacă este doar o religie seacă, fără Hristos. De fapt, Hristos este esența creștinismului. Mie îmi place să fac clar o demarcație între RELIGIE și CREDINȚĂ! Nu sunt unul și același lucru!

      • Chiar vreau să spun că nu mai frecventez decât întâmplător adunarea! Nu ştiu dacă poţi să mă înţelegi de ce fac eu acest lucru! Odată că Ilie a rămas singur (după părerea lui), dar Dumnezeu I-a arătat că mai sunt încă 7.000 de profeţi pe care Ilie nu-i ştia, dar era legat de ei în spirit!
        Romani 11:3 „Doamne, pe proorocii Tăi i-au omorât, altarele Tale le-au surpat; am rămas eu singur, şi caută să-mi ia viaţa?”
        Romani 11:4 Dar ce-i răspunde Dumnezeu? „Mi-am păstrat şapte mii de bărbaţi, care nu şi-au plecat genunchiul înaintea lui Baal.”
        Apoi de aceea am spus că toate religiile sunt de la Satan! Credinţa este singura adevărată!
        De aici încolo poate este bine să continuăm comentariile despre Biblie. Poate, doar dacă ai unele nelămuriri în privinţa a ceea ce cred Martorii lui Iehova, să mă întrebi. Unele lucruri nu sunt explicate pe înţelesul tuturor iar foarte mulţi înţeleg în mod greşit explicaţiile despre acel subiect. Mai ales că unele din ele sunt atât de exagerat criticate de către anumite persoane încât chiar că nu se mai înţelege nimic De exemplu se zice de Martorii lui Iehova că sunt rătăciţi dar când întrebi în ce constă rătăcirea sau rătăcirile ni se răspunde că discuţia nu duce la nimic şi deci este bine să fie întreruptă. Şi se întrerupe brusc! Mă rog, continuă cu ce crezi de cuvinţă. Şi eu voi intra pe subiectele la care cred că pot contribui şi eu cu ceva. Cu timpul am să-ţi spun şi de ce am plecat din adunare.

        pucheadorel`s blog: Părerea mea este că fiecare este liber să adere sau nu la o anumită Biserică. Apoi, fiecare este liber să frecventeze sau nu acea Biserică. Numai că nu cred că această libertate este dată de Domnul. Dar, mă rog, nu intru în amănunte. Oricum, eu nu văd cu ochi buni neprezența la adunare. Nici eu nu pot merge în fiecare duminică la adunare. Dar la mine situația este un pic altfel (nu știu cum este la dumneavoastră): adunarea este la vreo 25 km. depărtare, ceea ce necesită anumite eforturi, preponderent financiare. Apoi, nu cred că toate religiile sunt de la Satan. Am spus că religia, în esența ei, nu este bună dacă este stearpă, uscată, fără viață, fără vlagă, fără Hristos, o „formă de evlavie”. Dar a nu face parte dintr-o Biserică iar nu e bine! Practic, Biserica (cea adevărată) este Trupul lui Hristos și fiecare, fiind mădulare, avem câte un rol.
        Cu privire la Martorii lui Iehova chiar am niște întrebări, și anume:
        1) Care este ziua de închinare?
        2) Din auzite, am înțeles că Martorii lui Iehova Îl recunosc pe Isus ca Profet, dar nu ca Fiu al Lui Dumnezeu. Cât este de adevărat?
        Vă mulțumesc!

      • Poţi să-mi spui pe nume fără nici o problemă!
        Întrebare: Isus este un mare profet sau Fiul lui Dumnezeu
        Răspuns:
        Mt 8:28 Când a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.
        Mt 8:29 Şi iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?”. Deci dacă şi dracii ştiau că Isus este Fiul lui Dumnezeu cum şi de ce crezi că noi am putea crede altfel?
        Mt 14:33 Cei ce erau în corabie, au venit de s-au închinat înaintea lui Isus, şi I-au zis: „Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!”. Dacă necredincioşii evrei au ajuns şi ei să creadă că Isus ESTE Fiul lui Dumnezeu, cum şi de ce crezi că noi am putea crede altfel?
        Mt 26:63 Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvântul şi I-a zis: „Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.”
        Mt 26:64 „Da”, i-a răspuns Isus, „sunt! „Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezând la dreapta puterii lui Dumnezeu, şi venind pe norii cerului.”. Dacă însuşi Fiul lui Dumnezeu afirmă clar că ESTE Fiul lui Dumnezeu, cum şi de ce crezi că noi am putea crede altfel?

        • Nu-mi permit să vă spun pe nume din cel puțin două motive:
          1) nu ne cunoaștem;
          2) diferența de vârstă.
          Cât privește întrebarea pe care v-am pus-o și pentru care vă mulțumesc că mi-ați răspuns, era pentru a-mi lămuri o nelămurire pe care am auzit-o. Sincer, nu știu prea multe despre Martorii lui Iehova. Mai am o nelămurire la acest subiect. Am văzut (e-adevărat, nu de multe ori) Martori care dau broșuri oamenilor – și lucrul ăsta nu este rău deloc. Și noi facem așa. Numai că am observat că ei propovăduiesc mai mult Mișcarea (organizația) din care fac parte decât pe Hristos. Nu știu dacă este și cazul dumneavoastră. Cum comentați acest aspect?

      • Ai mai jos un exemplu concret de interpretare greşită:

        Fa 28:19 Dar Iudeii s-au împotrivit, şi am fost silit să cer să fiu judecat de Cezar, fără să am dealtfel nici un gând să pârăsc neamul meu.
        Fa 28:20 De aceea, v-am chemat să vă văd, şi să vorbesc cu voi; căci din pricina nădejdii lui Israel port eu acest lanţ.”
        Fa 28:21 Ei i-au răspuns: „Noi n-am primit din Iudea nici o scrisoare cu privire la tine, şi n-a venit aici nici un frate, care să fi spus sau să fi vorbit ceva rău despre tine.
        Fa 28:22 Dar am vrea să auzim părerea ta, pentru că ştim că partida ( SECTA ) aceasta pretutindeni stârneşte împotrivire.”

        Observi că iudeii credeau că Pavel făcea parte dintr-o sectă ???!!! Dar acum toţi ştim că nu este adevărat!

        Acum să vedem cum este cu PE CINE PREDICĂM?

        1Co 1:1 Pavel, chemat să fie apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Sosten,

        2Co 1:1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, şi fratele Timotei, către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, şi către toţi sfinţii, care sunt în toată Ahaia:

        Gal 1:1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici printr-un om, ci prin Isus Hristos, şi prin Dumnezeu Tatăl, care L-a înviat din morţi,
        Gal 1:2 şi toţi fraţii care sunt împreună cu mine, către Bisericile Galaţiei:
        Gal 1:3 Har şi pace vouă de la Dumnezeu Tatăl, şi de la Domnul nostru Isus Hristos!

        Ef 1:1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, către sfinţii care sunt în Efes şi credincioşii în Hristos Isus:
        Ef 1:2 Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos.

        Nu-i aşa că la prima vedere pare că Pavel începe prin a se predica pe el însuşi? Bine-nţeles că nu este aşa! Dar aşa pare!

        AUTOPREDICAREA PARE SĂ VINĂ DIN CEL PUŢIN DOUĂ DIRECŢII:
        1. Oamenii care ascultă totuşi mesajul pe de o parte, nu au răbdare să-l asculte cu atenţie până la capăt şi deci nu vor putea trage concluzii corecte despre mesaj.
        2. Unii oameni (Martori ai lui Iehova) care transmit mesajul nu sunt suficient pregătiţi, dar se încăpăţânează totuşi să transmită mesajul împărăţiei!

        Nu este corect dar aşa se întâmplă! Însă să ştii că se predică foarte mult împărăţia lui Dumnezeu care o cerem toţi în rugăciunea Tatăl Nostru!

      • REFERITOR LA ÎNCHINARE EU AM URMĂTORUL MOD DE ÎNŢELEGERE:

        In 4:19 „Doamne”, I-a zis femeia, „văd că eşti prooroc.
        In 4:20 Părinţii noştri s-au închinat pe muntele acesta; şi voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.”
        In 4:21 „Femeie”, i-a zis Isus, „crede-Mă că vine ceasul când nu vă veţi închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.
        In 4:22 Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci Mântuirea vine de la Iudei.
        In 4:23 Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, când închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.
        In 4:24 Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.”

        Ce înţelegi prin termenul ÎNCHINARE ? Te-aş ruga să dai definiţia ÎNCHINĂRII aşa cum o vezi tu.

        Eu aşa înţeleg:
        Locul unde trebuie să se închine adevăraţii închinători este peste tot teritoriul pământului. Închinarea nu este punerea pe genunchi sau mai ştiu eu ce poziţii! Închinarea adevărată este compusă din totalitatea acţiunilor noastre de zi cu zi faţă de aproapele nostru. Toate faptele noastre reprezintă închinarea faţă de Tatăl nostru ceresc!
        La adunare, după părerea mea ar trebui ca credincioşii să ÎNVEŢE să se închine, NU să se închine! Ştiu că n-ai auzit până acum asemenea teorii dar eu sincer aşa cred.

        ÎNCHINAREA ÎNCEPE IMEDIAT CE AI IEŞIT DIN BISERICĂ (ADUNARE), ADICĂ ÎN LUME !!!

        • În acest punct NU sunt de acord cu dumneavoastră. Dacă în adunare NU te închini, cum poți ÎNVĂȚA fără să te închini? E ca și cum ai spune că mergi la școală NU ca să citești, ci ca să ÎNVEȚI SĂ CITEȘTI! Cum să înveți a citi dacă nu exersezi actul citirii? Cum să înveți a te ruga (pentru că din punctul meu de vedere ÎNCHINARE=RUGĂCIUNE) dacă în adunare nu exersezi actul rugăciunii? Cine să te învețe acasă cum să te rogi? Cine să te învețe acasă cum să studiezi Biblia? La școală, ca să înveți să citești trebuie să respecți programa și anumite metode. Cred că este la fel și în studiul Bibliei: trebuie efectuat metodic. Pentru că Biblia trebuie STUDIATĂ, NU CITITĂ!

      • La şcoală nu mergi să citeşti ci să înveţi să citeşti! Eu aşa cred! De-aia îi şi zice şcoală!

        • Da, corect, dar nu poți învăța să citești dacă nu exersezi actul citirii. E ca și cum vrei să-ți dezvolți mușchii, dar fără să faci exerciții fizice! Cele două sunt indisolubil legate între ele!

    • Dorele,
      Învăţăm să ne închinăm la sala de adunare dar exersăm în lume! Închinarea înseamnă dedicare (ÎNCHINARE=DEDICARE). Deci noi suntem dedicaţi în fiecare zi lui Dumnezeu, capul nostru fiind Isus Hristos! Închinarea noastră este în lume şi este formată din totalitatea faptelor noastre faţă de orice om.
      Sigur, să nu crezi că noi nu ne rugăm. Se face o rugăciune la început pentru a cere ajutorul divin pentru a putea avea succes la studiu şi o rugăciune la sfârşit, o rugăciune de mulţumire:
      Mt 6:5 Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stînd în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentru ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.
      Mt 6:6 Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.
      Mt 6:7 Când vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgânii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi.
      Mt 6:8 Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să-I cereţi voi.
      Mt 6:9 Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: „Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău;
      Mt 6:10 vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pământ.
      Mt 6:11 Pâinea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mâine.) dă-ne-o nouă astăzi;
      Mt 6:12 şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.);
      Mt 6:13 şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin!
      Mt 6:14 Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre.
      Mt 6:15 Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.
      Mt 6:16 Când postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorâtă, ca făţarnicii, care îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata.
      Mt 6:17 Ci tu, când posteşti, unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa,
      Mt 6:18 ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

      • Din păcate, timpul nu-mi permite un răspuns mai amplu în această seară. Voi reveni ulterior cu un comentariu.

      • Din cauza ca se uita la filme porno 🙂

      • Stimate domnule Constantin,
        să înțeleg că dumneavoastră vă rugați doar de două ori? Noi începem printr-o rugăciune prin care cerem binecuvântarea Domnului, apoi urmează ora de rugăciune când ne rugăm pentru diverse cauze (persoane bolnave, misionari, persoane căzute, trezirea poporului etc.), ora de laudă și închinare și predica. Încheiem printr-o rugăciune de mulțumire. Și tot mi se pare puțin…

      • Păi parcă ţi-am dat citate biblice suficiente. Credeam c-o să-nţelegi.
        Păi sigur că ne rugăm pentru bolnavi dar în duh şi în adevăr, fără să bolborosim aceleaşi vorbe (cum zice textul scriptural)! De ce nu citeşti citatele mele?
        Apoi mergem să ajutăm oamenii. Asta se numeşte la noi închinare = dedicare. Bun…, spun asta de pe vremea când mergeam la adunare.

        • Cum adică „în duh și în adevăr”? Ce înseamnă, în opinia dumneavoastră, această expresie, „în duh și în adevăr”? Dacă noi ne rugăm în adunare pentru cei bolnavi și pentru celelalte categorii de oameni pe care i-am enumerat mai sus, asta înseamnă că bolborosim aceleași vorbe? Și noi ne dedicăm! Numai că eu cred că nu trebuie să ne lăudăm! Să lăsăm ca lauda să fie a Domnului! Am citit ceea ce ați scris. Altfel nu v-aș fi răspuns!

      • Şi apropos,
        Am fost la adunări penticostale. Unii ştiind că nu mai merg pe la adunări chiar mi-au propus să merg pe la ei.
        Bun. Şti că după rugăciune se spune „amin” care înseamnă „aşa să fie”!
        Dar te întreb: Cum poţi zice amin=aşa să fie atunci când nu înţelegi nimic de ce au zis ceilalţi în rugăciune?

        • Nici nu este neapărat nevoie să știi ce au spus ceilalți în rugăciune! Legătura cu Dumnezeu este (ca și mântuirea, dealtfel) PERSONALĂ, este A TA, este ÎNTRE TINE ȘI DUMNEZEU! Spui AMIN pentru lucrurile pe care le-ai adus TU înaintea Domnului. Nu mergi la adunare ca să asculți cum se roagă alții. Dacă da, atunci este o problemă pentru că nu poți fi atent cum te rogi tu!

      • Dorele,
        Amin înseamnă o confirmare, întărire a ceea ce spune altcineva. Ce sens are să te aprobi tu pe tine? Deci Amin se spune atunci când altcineva spune o rugăciune şi tu eşti de acord cu el şi folosind expresia Amin îl aprobi. Dacă nu eşti de acord nu spui Amin!

        • Scuzați-mă, dar nu pot fi de acord decât în parte cu acest lucru. Mi se pare un pic deplasat! Am mai văzut și la adventiști așa ceva: se rugau 2-3 și restul tăcea. Vreau să vă spun că nu am plecat zidit sufletește de la ei, pentru că nu cunoșteau ei durerea mea, suferința mea sau dorința mea de mulțumire! Mi se pare corect să te adresezi PERSONAL lui Dumnezeu din moment ce legătura ta cu El este una PERSONALĂ! Spre exemplu: mă simt mult mai apropiat de Dumnezeu când văd că frații se roagă pentru cauza mea. Este o dovadă de dragoste! Deci, în concluzie, sunt adeptul rugăciunii în comun la biserică și al rugăciunii în familie (adică tot în comun) acasă. De fapt, mie îmi place de multe ori să spun că Biserica este a doua familie.

      • Dorele,
        Ai tu idee cât m-am rugat eu pentru tine din clipa în care m-ai rugat să-ţi dau adresa mea de messenger? Şi deşi sunt Martor al lui Iehova, despre care ceilalţi pocăiţi sau doctrine spun că nu se roagă pentru alţii, nu încetez să mă rog pentru toţi oamenii acestei planete! Dar nu în mod făţarnic! Am cămăruţa mea, cum zice Domnul, în care pot să mă rog în voie Tatălui ceresc prin Fiul Său Isus Hristos! Ziua noastră de închinare este în fiecare zi! Orice faptă bună făcută aproapelui meu reprezintă închinare faţă de Tatăl ceresc. Închinare în duh şi adevăr înseamnă că duhul meu împreună cu Duhul sfânt ştiu bine ce au de făcut pentru a face voia Tatălui. Iar dacă ştiu ce am de făcut înseamnă că sunt în adevăr, nu-i aşa?
        Apropos, eu sunt un om liber pentru că am cunoscut ADEVĂRUL şi el m-a eliberat!

        • Sunt dator să răspund. Dar o voi face scurt, fiindcă nu am mult timp. Cât privește faptul că dumneavoastră v-ați rugat pentru mine, mulțumesc! Sunt sigur că Domnul vă va răsplăti! Dar v-ați rugat pentru mine la modul general (presupun), pentru că nu aveți de unde să-mi cunoașteți nevoile. Iar noi dacă ne rugăm în Biserică pentru alții, înseamnă că suntem fățarnici? NICIDECUM!Știți de ce? Pentru că o facem din dragoste, nu dintr-o obligație! Sigur că ziua de închinare trebuie să fie în fiecare zi, dar așa cum Dumnezeu a lăsat O ZI SPECIALĂ DE ÎNCHINARE PENTRU EVREI, tot așa și noi trebuie să avem o zi specială de închinare! Porunca aceasta nu s-a abrogat! Cât privește libertatea, și eu mă consider un om eliberat prin Adevăr.

  5. Biblia nu face o referire în ceea ce priveşte identitatea celor doi martori. Eu aş presupune că ar fi vorba despre Enoh şi Ilie şi asta pe baza textului care spune că toţi oamenii au pătătuit şi sunt lipsiţi de salva lui Dumnezeu şi pe cel care spune că plata păcatului este moartea. Pentru mine nu are importanţă identitatea celor doi pro(o)roci, ce e mai interesant în textul pe care l-am adus în discuţie e faptul că Biblia spune că ORICE OM îi vor (va) vedea pe aceştia, morţi, într-o piaţă. Până acum câţiva ani era puţin cam dificil de înţeles, cum acest lucru, ar putea să se întâmple. Astăzi cu explozia economică pe care o cunoaşte Terra (în ciuda crizei) se conturează tot mai clar perspectiva aceasta.
    Frate Corneliu, ai perfectă dreptate și îmi cer scuze. Așa este în privința celor doi prooroci, cred că este vorba despre Enoh și Ilie, deoarece aceștia sunt singurii menționați în Biblie cum că nu au murit, ci au fost înălțați la cer. Îmi cer scuze pentru intervenția pe textul comentariului, dar trebuia să fac corecturile necesare. În rest, este absolut ok!

    • Foarte necesare, de altfel, corecturile dumneavoastră şi cum spuneam şi altă dată nu mă voi supăra niciodată pentrucă îmi atrageţi atenţia asupra lor.
      Cât priveşte pe cei doi prooroci, revin şi spun, nu e important cine vor fi ei şi nu cred că are rost să ştim şi nu e o problemă dacă nu ştim. E un detaliu pe care eu unul îl consired destul de nesemnificativ.

  6. Revin cu următorul comentariu:
    În textul postat, am făcut următoarea afirmație: „Iată din ce considerente s-a născut dorința mea de a vă provoca la un dialog civilizat pe marginea Bibliei. Pentru acest lucru voi utiliza pe cât posibil unul sau mai multe versete biblice pe săptămână, care au legătură de sens între ele, iar pe marginea acestora voi lansa de fiecare dată întrebări-provocare (în sensul bun al cuvântului) care să reprezinte leit-motive ale dialogului.” Din cauză că eu consider că încă nu am epuizat subiectul și că încă nu s-a răspuns la întrebări, îmi rezerv dreptul de a înlocui această postare nu la termenul specificat de mine inițial, care dealtfel a și fost demult depășit, ci la o dată ulterioară pe care o voi considera de cuviință, cu scuzele de rigoare. Vă mulțumesc pentru înțelegere!

  7. Începând de astăzi de la ora 14,00 și până duminică sau luni după amiază voi ieși din „peisaj”. Comentariile dumneavoastră vor fi vizualizate și moderate la întoarcerea mea. Până atunci vor rămâne în așteptare. Vă mulțumesc!

  8. Am revenit din „minivacanță”. Putem reîncepe dialogul?

  9. „Voi, sectantii, nu aveti pe nimeni care sa va “calauzeasca” , neavand Sfinti printre voi, ci doar lupi in blana de oaie!”…zice MihailAndrei. Eu îi aduc aminte că îl avem pe Cristos
    Şi îi mai aduc aminte că un proverb românesc ortodox din sfânta lor tradiţie populară spune că până la Dumnezeu te mănâncă toţi sfinţii. Aşadar argumentul lui e cât se poate de pueril…nu şi pentru el, desigur. Parcă văd că va sări ca ars, în sus.
    E bine că a pus pe călăuzească între ghilimele. Pe noi nu ne „călăuzeşte” ci ne călăuzeşte. Mă întreb dacă înţelege diferenţa…

    • Foarte bun acest comentariu, binevenit și pertinent! Știți ce mă întreb eu? Când o să le cadă „vălul” (nu musulman, nici măcar ortodox, ci „pseudoortodox”) de pe ochi? Sau dacă le va cădea vreodată?

    • Știți ce mai este oarecum comic la Mihail, frate Corneliu? Faptul că el ne numește când „sectari”, când „sectanți”, ceea ce mie îmi demonstrează trei lucruri: necunoașterea vocabularului limbii române (are un vocabular limitat, deși se dă mare erudit), o notă de ignoranță și alta de falsă superioritate. Să fie sănătos!

  10. Tot MihailAndrei zice: „Poti sa vorbesti in “limbi”?
    Daca da…baga repede o demonstratie aici, hai ca vreau sa vorbesc si eu cu duhu’ ..desigur doar prin intermediul tau. …:)))))”
    Cred că aţi sesizat frate Dorel acelaş soi de ispită pe care Satana l-a folosit împotriva lui Cristos. Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu cum zici tu, sari de aici şi îngerii te vor prinde pe braţe să nu te loveşti.
    MihailAndrei ştie că sunteţi creştin veritabil, dar încearcă o diversiune.

    • Da, este un răspuns (o ispitire) asemănătoare. Nici nu mă miră, pentru că de la ei mă aștept la orice fel de reacție. De la un timp am început să nu mă mai enervez, ci să îi ironizez, că oricum altceva nu știu ce putem face! Văd că nu prea mai este mare vânzoleală pe acel blog, deși personal am rămas cu foarte multe întrebări fără răspuns din partea lor. Nici prietenul nostru Adi nu m-a convins și nu mi-a răspuns la toate întrebările…

  11. Am citit azi din cartea Ieremia şi în capitolul 25 se vorbeşte despre u împărat de la miazănoapte. care credeţi dumneavoastră că ar putea fi acela?

    „u împărat” – „un împărat”
    Nu știu despre care împărat este vorba. Să deschid Biblia să văd……….. Cred că este vorba despre Nebucadnețar (sau Nabucodonosor), împăratul Babilonului. Mă înșel?

    • Nu vă înşelaţi frate Dorel. Pentru acea vreme era Nebucadneţar. Dar episodul acela se va repeta curând, aidoma acelor vremuri, numai că împăratul va fi altul…care credeţi că va fi acela?

      Știu că undeva în Biblie (nu mai știu sigur dacă în Isaia sau în Ieremia) scrie ceva despre Meșec, Tubal și Iavan. Am citit o carte în care Meșecul era asociat cu orașul Moscova de astăzi, iar puterea (împărăția) de la miazănoapte era asociată cu Rusia. Având în vedere că aceasta este o mare putere economică și militară mondială și că poate fi în permanență o amenințare la securitatea întregii omeniri, tind să cred că Rusia este acea putere. Ce ziceți?

      • Foarte posibil frate Dorel ca Rusia să fie acea putere.
        Meșec, Tubal și Iavan sunt menţionaţi de 3 ori în Biblie (cel puţin atâtea am găsit eu) Genesa 10:2; 1Cronici 1:5; Ezechiel 27:13. Nu ştiu dacă dumneavoastră cunoaşteşi ruseşte dar e foarte interesantă rezonanţa foarte asemănătoare dintre numele Iavan şi Ivan; Meşec şi Mişa (despre Tubal nu cunosc una, poate ne ajută cineva sau ştiţi dumneavoastră)
        Cum spuneaţi şi dumneavoastră Rusia e într-adevăr o mare putere economică şi militară, una deloc de neglijat ba dimpotrivă. Unii speculau că ar fi China care este un popor mult mai mare dar care cel puţin deocamdată nu emite pretenţii de putere militatră şi nu este situată la nord (miazănoapte) de statul Israel.

  12. V-aș ruga, totuși, să păstrăm tematica propusă și, dacă se poate, să discutăm pe marginea întrebărilor. Asta pentru că ele reprezintă niște nelămuriri ale mele care nu pot fi lămurite decât printr-o discuție pertinentă și sinceră. Vă mulțumesc!

  13. Da, deci eu cred, de fapt sunt aproape convins că este Rusia.

    • Şi eu sunt aproape convins…

      • Ce e cu Rusia??

        Se pare că Rusia ar fi „împăratul (citește „împărăția” sau „puterea”) de la miazănoapte” despre care vorbește textul menționat de fratele Corneliu.

      • Pai am citit ce a zis fratele Corneliu: „undeva în Biblie (nu mai știu sigur dacă în Isaia sau în Ieremia)” … nu prea e de ajutor 🙂

        • Nu fratele Corneliu a spus acest lucru, ci eu, în completarea comentariului domniei sale. Nu putem ține minte toate amănuntele scrise în Biblie, încă nu am ajuns la acel stadiu de perfecțiune.

      • Iată, voi trimite să aducă toate neamurile de la miazănoapte, zice Domnul; şi voi trimite la Nabucodonosor, regele Babilonului, robul Meu, ca să le aducă împotriva acestei ţări şi a locuitorilor ei şi împotriva tuturor neamurilor dimprejur pe care le voi pustii, 1e voi înspăimânta, le voi face de râs şi de ocară veşnică. Ieremia 25:9
        Asta?
        Dar cum ar putea sa fie vorba de Rusia? A invadat Rusia Israelul? Nici nu existau rusi pe vremea aia!

        • Este vorba despre o proorocie care se va întâmpla în viitor, iar limbajul este unul simbolic, specific proorociilor. Dealtfel, despre „împăratul de la miazănoapte” se vorbește în mai multe locuri în Biblie, fără să fie vorba despre Nabucodonosor. Mi se pare că scrie și în cartea lui Daniel, dar nu sunt foarte sigur. Pe de altă parte, știm amândoi foarte bine că Rusia a livrat armament Iranului, țară vecină cu Israelul. De ce i-ar fi așa greu s-i atace pe evrei?

      • Pai si de unde stii ca nu s-a intamplat deja?
        Au trecut 2-3 milenii de atunci!
        Putea sa fie si Ginghis Han, si Mao…
        Nu prea mai traim in epoca in care unii ataca pe altii ca n-au ce face…

      • Domnule Adi
        Prorocia lui Ieremia are două planuri de timp ca înfăptuire:
        -unul care trebuia să vină (şi a venit) în scurtă vreme
        -altul care se referea la ultimii ani ai omenirii când se v-a arăta Anticristul. Dacă în primul plan este vorba (aşa cum şi dumneavoastră sesizaţi) despre Nebucadneţat, în al doilea plan nu facem altceva decât să ne punem întrebarea cine ar putea fi acesta. Dacă luaţi o hartă şi urmăriţi ca punct de plecare Israelul şi urcaţi spre nord (miazănoapte) veţi constata că acea linie trece prin Rusia.
        Înţelegeţi de ce aducem în discuţie Rusia?

      • Pai toate liniile trec prin Rusia:) N-are vreo 10 de fusuri orare?!:)
        Dar nu inteleg de ce trebuie sa se implineasca profetia inca o data daca s-a implinit deja?!

        Unde scrie că s-a împlinit? Dumneavoastră spuneați că Rusia nu a invadat Israelul! Încă!

      • Domnule Adi,
        Nici eu nu înţeleg de ce profeţia asta trebuie să se împlinească în două etape, cert e că se va împlini.
        Haideţi să facem un exerciţiu de imagine, unul interesant aş zice eu.
        Să presupunem că Rusia va fi acea ţară care va pleca la război împotriva Israelului…nu vi se pare curios ca o tară declarată creştină-ortodoxă să plece la război împotriva poporului ales a lui Dumnezeu, cel din care a descins Mântuitorul?

        Frate Corneliu, nu ar fi prima dată când Rusia ar porni cu război împotriva altei țări ai căror locuitori cred (oarecum) în Dumnezeu. Desigur că nu a pornit niciodată o ofensivă împotriva Israelului, dar să nu uităm incursiunile ei împotriva Țărilor Române, spre exemplu – o țară ortodoxă împotriva altei țări ortodoxe! – de-a lungul istoriei!

      • Da, frate Dorel…numai că în trecut nu aveau avantajul democraţiei şi ar putea spune că, conducătorii lor nu erau de fapt ortodocşi…dar cam la fel spun şi prietenii noştrii din Noua Dreaptă, la ceea ce se întâmplă în România…complicate lucrurile nu-i aşa?

      • Nu inteleg ce legatura are religia cu politica!
        Sper ca Rusia se va rezuma la a furniza tehnologie nucleara Iranului, sa ii rada de pe fata pamantului pe evrei:))))))

        Aparent nu are nicio legătură. Dar noi discutăm despre împlinirea sau nu a unei proorocii!

      • Așa este, frate Corneliu, foarte complicate… Dar chiar și conceptul de democrație este complicat. Dacă nu mă înșeală memoria, acesta vine din două cuvinte grecești: „demos” = „om” și „kratos” = „conducere”, deci înseamnă „conducerea omului”. Mult mai bine era dacă ar fi fost „teocrație”, nu-i așa?

      • Domnule Adi,
        De ce nu vă plac evreii?

      • Nu as putea sa afirm ca nu imi plac „evreii” asa cum nu as putea sa afirm nici ca nu imi plac americanii sau romanii sau ateistii.
        Este vorba de o ideologie, un curent de gandire, nu de persoane concrete.
        Imi place Christopher Hitchens… e un om de geniu, care munceste imens… in ciuda unor idei ale sale foarte proaste:)
        Imi place Marx…
        Dar cred ca doctrina „poporului ales”, sionismul modern, a facut mult rau… remarcabile fiind coruperea cartilor Bibliei si pacea lumii contemporane! A… merita reamintit, in treacat, capitalismul si sistemul bancar, piata de capital, valori imobliare etc.

        • Cine e acest Cristopher Hitchens? Nu de alta, dar nu știu.
          Apoi, de ce credeți că „doctrina sionistă” a făcut rău? Și ce înțelegeți prin „doctrina poporului ales”? Și de ce nu vreți să înțelegeți că, vrem sau nu vrem, evreii sunt poporul ales al lui Dumnezeu încă de la început? Noi am fost aleși ulterior, prin Harul Domnului Isus Hristos.

      • Domnule Adi,
        Din nefericire pentru ei, evreii nu au înţeles că fiind aleşi au mai multe obligaţii şi responsabilităţi decât beneficii. Ei „şi-au luat nasul la purtare” cum spunem noi românii şi cred că li se cuvine orice, totul. Dumnezeu s-a îndreptat către neamuri dar din pricina promisiunii făcută către prietenul lui Avram, nu îi leapădă de tot pe evrei dar vor plăti scump neascultarea lor. Nici mie nu-mi place sionismul lor şi eu uită că Dumnezeu le-a spus să nu asuprească pe străin. Cu toate astea Israelul e poporul ales a lui Dumnezeu.

        Frate Corneliu, cred că trebuie să reveniți cu niște clarificări asupra următoarei fraze: „Nici mie nu-mi place sionismul lor şi eu uită că Dumnezeu le-a spus să nu asuprească pe străin.” Nu de altceva, dar nu înțeleg nimic.

      • După cum ziceam mai sus, evreii înţeleg prin sionism că pot face ce doresc, că ei sunt stăpânii lumii. Făceam referire la profetul Ieremia şi Dumnezeu le spune evreilor prin Ieremia : „Dacă nu veţi asupri pe străin, pe orfan şi pe văduva, dacă nu veţi vărsa sânge nevinovat în locul acesta şi dacă nu veţi merge după alţi dumnezei, spre nenorocirea voastră,” (Ieremia 7:6) iar câteva capitole mai încolo Dumnezeu zice: „Asa vorbeste Domnul: „Faceti dreptate şi judecată; scoateţi pe cel asuprit din mâinile asupritorului; nu chinuiţi pe străin, pe orfan şi pe văduvă; nu apăsaţi şi nu vărsaţi sânge nevinovat în locul acesta! (Ieremia 22:3)

        • Așa este. Eu aș merge mai departe cu considerațiile și aș spune chiar că unii dintre conducătorii evreilor au căutat să fie mai presus decât Dumnezeu, făcând lucruri pe care Dumnezeu nu le poruncise să le facă și care nu erau îngăduite. Spre exemplu, au ajuns până acolo încât unii au adus jertfe în locul preoților în templu, alții au adus jertfe în locuri nepermise, alții (Saul, spre exemplu) au chemat duhurile morților etc. Apropo, când Saul a dorit să cheme duhul lui Samuel, care duh credeți că i s-a înfățișat?

      • Biblia afirmă, frate Dorel, că acel duh era a lui Samuel.
        Când a văzut femeia pe Samuel, a scos un ţipăt mare şi a zis lui Saul: „Pentru ce m-ai înşelat? Tu eşti Saul!”
        Împăratul i-a zis: „Nu te teme de nimic; dar ce vezi?” Femeia a zis lui Saul: „Văd o fiinţă dumnezeiască sculându-se din pământ.”
        El i-a zis: „Cum e la chip?” Şi ea a răspuns: „Este un bătrân care se scoală şi este învelit cu o mantie.” Saul a înţeles că era Samuel şi s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat. (1Sam.28:12-14)

        • Într-adevăr, Biblia așa spune. Dar dacă este să citim „printre rânduri” ne vom da seama de câteva lucruri:
          1) duhul lui Samuel nu cred că s-ar fi înfățișat la chemarea uneia care cheamă duhurile morților (vrăjitoare sau medium); nici nu cred că ar fi apărut așa, ca și când ai apăsa pe un buton;
          2) duhul unui om sfânt nu are ce căuta în pământ; ființele dumnezeiești sunt în cer (sau cel puțin așa știu eu);
          3) duhul unui om sfânt nu te înspăimântă, nu te înfricoșează (mai ales dacă l-ai cunoscut câtă vreme era în viață);
          4) de unde a înțeles Saul că era vorba despre Samuel dacă nu a fost descris decât foarte sumar, fără să i se spună nimic despre înălțime, trăsături etc.;
          5) tot Biblia spune că cel rău se poate preface până și într-un înger de lumină.
          Concluzie: părerea mea este, având în vedere aceste argumente, că nu era duhul lui Samuel, ci un duh rău.

      • Dar nu inteleg ce rost are teoretizare asta… evreii pur si simplu sunt niste lichele si niste ticalosi, Biblia arata ca intotdeauna au fost asa… iar realitatea cotidiana e plina de evidente in acest sens.
        E o problema de intelegere a crestinilor, care isi pun singuri cenusa in cap! Au transformat ales… din predicat in subiect:) Intre ghilimele…
        Ales inseamna ca Dumnezeu a facut o alegere pentru cineva sa execute o misiune. Ales nu inseamna „special” prin vreo caracteristica apriorica pe care au avut-o respectivii!
        Evident, sunt „alesi” in sens negativ, pentru ca nu s-au tinut de misiunea acordata!!

        Domnule Adi, mi se pare total eronată abordarea dumneavoastră! Spuneți că evreii sunt niște lichele! Dar printre băștinașii noștri români oare nu găsim lichele? Ohoho! La tot pasul! Numai că găsim și persoane de toată încrederea. Sunt convins că și printre evrei este la fel!
        Apoi referitor la poporul ales: În general în Biblie se folosește sintagma „poporul ales”. Astfel, cuvântul „ales” are în propoziție funcția de atribut deoarece determină un substantiv (popor). Din câte știu eu, un atribut nu poate fi exprimat printr-un verb, deci în acest caz, cuvântul „ales” este ca parte de vorbire adjectiv, adică arată o calitate a sa. Sigur, în alte contexte poate fi și verb, dar haideți să nu-l scoatem din contextul lui de aici!

      • Evident… chiar este o dilema pentru mine: cine sunt mai lichele, evreii sau romanii? 🙂
        Desigur ca nu m-am referit propriu-zis la subiect si predicat… ci dpdv semantic. De fapt ales este participiul verbului a alege… iar in celalalt caz adjectiv… poate fi si substantiv daca zici „alesii”.
        In fine, deci am citit astazi ca Apocalipsa ar fi vorba despre distrugerea Ierusalimului in anul 70 si nu despre sfarsitul lumii!!!
        Caz in care evreii nici macar n-ar mai trebui sa existe:)

        • În niciun caz Apocalipsa nu vorbește despre distrugerea Ierusalimului din anul 70. Despre acest lucru a proorocit Domnul Isus când a spus: „Vor veni peste tine (Ierusalim – n.n.) zile, când vrăjmașii tăi te vor înconjura cu șanțuri, te vor împresura și te vor strânge din toate părțile; te vor face una cu pământul, pe tine și pe copiii tăi; și nu vor lăsa în tine piatră pe piatră, pentru că n-ai cunoscut vremea când ai fost cercetată.” (Luca 19: 43-44) Lucrurile acestea s-au întâmplat literalmente în anul 70 când Ierusalimul a fost distrus și când Templului i s-a dat foc (dacă nu mă înșel), iar aurul din templu s-a topit, a pătruns printre încheieturile pietrelor din care era zidit Templul și astfel pietrele au alunecat. Cât despre împlinirea Apocalipsei, ea a și început să se împlinească. Vă mai aduceți aminte de tsunami-ul uriaș de acum câțiva ani care a făcut peste 200 000 de victime omenești? În Apocalipsa se scrie despre acest lucru ,dar nu mai știu exact unde. Dacă o citiți, veți afla. Apoi, iată ce mai scrie tot în Apocalipsa: „Și a făcut ca toți, mici și mari, bogați și săraci, slobozi și robi, să primească un semn pe mâna dreaptă sau pe frunte, și nimeni să nu poată cumpăra sau vinde fără să aibă semnul acesta, adică numele fiarei, sau numărul numelui ei.” (Apoc. 13: 16-17) Acest lucru ÎNCĂ NU S-A ÎNTÂMPLAT, dar se va întâmpla în viitorul apropiat odată cu implantarea „faimosului” microcip în corpul uman. Acesta este semnul!

      • Mai mult speculatie… excesiv mediatizata la televiziune.
        Mi se pare mult mai probabil ca chestiile respective sa se fi intamplat cu ocazia distrugerii Ierusalimului, fara ca noi sa stim in detaliu… decat ca ni se vor intampla noua!

    • Să o luam pe rând, frate Dorel,
      -nu îmi place ideea cititului printre rânduri, naşte interpretări greşite.
      -găsim pasajul acesta în Biblie şi eu zic că se cade să dăm crezare Bibliei.
      -nu pot face precizări şi considerente în afara pasajului la cum s-a petrecut arătarea duhului lui Samuel.
      -nu cred că duhul în sine a înspăimântat pe acea femeie…ea era obişnuită cu vederea duhurilor, doar cu asta se ocupa. Ea mai degrabă s-a înspăîmântat când şi-a dat de fapt seama pe cine a chemat. Prorocul Samuel avea o reputaţie foarte bună şi era temut. Dacă îl cunoscuse femeia în timpul vieţii asta nu putem ştii.
      -e adevărat că se spune în Biblie că Satan se transformă în înger de lumină, dar vreau să spun că dacă acela era un duh rău nu ar fi spus adevărul, pentrucă în momentul acela nu ar fi avut interes să o facă. Desigur, şi acum Satan e un înger de lumină…iconografia şi picturile bisericeşti îl prezintă totuşi greşit ca fiind o fiinţă hidoasă cu copite, coarne şi cu o furcă în mână. Era folosită această infăţişare cu intenţia de a te face să te temi de el. El totuţi nu e aşa şi nu se prezintă la tine hidos că dacă ar face-o aşa sigur te-ai speria de le, şi el ştie asta.

      • Referitor la cum arată sau nu cel rău și la ce poate face el, vreau să vă redau un text pe care l-am citit astăzi în calendarul „Sămânța bună”. Aș dori să citească și domnul Adi, poate își schimbă părerea cu privire la „vede”, la reîncarnare și la alte filosofii ale lumii acesteia. De asemenea, poate citește și domnul Mihail Andrei.

        PRODUCĂTORII DE NAUFRAGII
        Pe coasta Labrador (America de Nord), în dreptul strâmtorii insulei Bell, pe vremuri erau unii oameni producători de naufragii. În timpul nopților furtunoase, ei ridicau o lumină în locuri periculoase, care să dea impresia a fi un far. Corăbierii surprinși de furtună erau atrași de lumină, dar se pomeneau cu corăbiile sfărâmate de stânci. Atunci, acești oameni răi coborau de pe țărm și jefuiau tot ce găseau.
        Tot așa procedează diavolul cu oamenii. Pe marea vieții sunt foarte mulți oameni dezorientați prin „luminile” sale false. Acestea pot fi: filosofie, tradiție, datini, închinare la idoli și altele care au aparență, dar nu sunt reale, ci producătoare de naufragii sufletești. Cineva spunea că diavolul nu este niciodată mai satanic decât atunci când poartă cu el o Biblie. Așa reușește vrăjmașul sufletelor să înșele pe oameni. Dacă ar veni la oameni cum este arătat în multe caricaturi, cu coarne și furcă, fiecare ar fugi de el. Diavolul își amăgește ascultătorii, vestindu-le un mesaj greșit, o „lumină” care nu vine din adevărata Lumină a lumii, care este Mântuitorul. Să ne lăsăm atenționați de aceste cuvinte și să alergăm în brațele sigure ale Mântuitorului!”

        Să luăm aminte!

      • Foarte frumoasă descrierea dumneavoastră şi foarte adevărată.
        Sunt multe mitologii şi în cultul ortodox şi trebuiesc combătute…eu mă voi strădui mai mult să le combat pe cele din cultul penticostal chiar dacă „o voi lua pe coajă”.
        Afirmaţia asta îmi place extrem de mult: „Cineva spunea că diavolul nu este niciodată mai satanic decât atunci când poartă cu el o Biblie.” şi aş mai adăuga eu, când citează din ea…de altfel şi Mântuitorului îi spunea: Este scris…

        Da, și mie îmi place fraza respectivă. De multe ori satan cunoaște Biblia mai mult decât unii dintre noi … din păcate!

  14. Eu sunt foarte curios ce a facut Iisus pana la 30 de ani… in perioada neacoperita de Evanghelii! Sa fie adevarat ca a fost prin India, Tibet, China…?!

    • Multe amănunte nu ni se dau în Biblie despre copilăria, adolescența și începutul maturității Domnului Isus, probabil pentru că Dumnezeu a considerat că aceste informații nu ne sunt de prea mare folos. Ceea ce știm este că la vârsta de 12 ani îi învăța pe cărturari în Templu (aceasta înseamnă că Dumnezeu Îl înzestrase cu o înțelepciune mult mai mare decât a lor, pe de o parte, iar pe de altă parte mai înseamnă că El trăia în permanență – chiar de la naștere – cu Tatăl care Îl învățase toată această înțelepciune. Nu poți, spre exemplu, să dai „peste cap” toată învățătura pe care preoții o dobândesc într-o viață decât printr-un studiu foarte exigent al Scripturii sau/și printr-o trăire foarte apropiată de Dumnezeu), apoi că până la 30 de ani a fost „fiul” (impropriu spus) unui tâmplar, El Însuși lucrând în atelierul de tâmplărie al lui Iosif, deci cunoscând din plin greutățile unei vieți de om simplu pe pământ. Dacă n-ar fi cunoscut pe deplin, „pe propria piele” durerile oamenilor simpli de pe pământ, mă îndoiesc că S-ar fi lăsat așa ușor crucificat, fără să riposteze câtuși de puțin (cred că sunteți de acord cu adevărul istoric al crucificării sale ca fapt confirmat de izvoarele istorice). Pe urmă, Biblia spune că, practic, lucrarea Sa de mântuire a oamenilor a început la vârsta de 30 de ani, deci pe mine personal mai puțin mă interesează amănuntele legate de viața Sa de până la 30 de ani, Mai mult mă interesează faptul că SUNT SIGUR CĂ SUNT MÂNTUIT PRIN LUCRAREA SÂNGELUI SĂU! Oricum, faptul că doriți să aflați aceste amănunte mă determină să cred că sunteți o persoană cerebrală, căreia îi place să treacă totul prin filtrul gândirii, ceea ce nu e deloc ră. Dar unele lucruri trebuie gândite, pe lângă creier, și cu inima, adică „duhovnicește”.

      • Dar, oare, exista aceste amanunte in Evangheliile gnostice sau „apocrife”?
        Desigur ca, daca la 12 ani le dadea lectii invatatilor evrei, nu e prea consecvent ca pana la 30 de ani sa fi practicat tamplarie… mai degraba ar fi mers in alte tari sa invete si alti oameni…

        • Nu știu ceea ce este scris în apocrife, pentru că, sincer, nu am avut timp să le studiez și nici această posibilitate. Dar știu sigur că El și-a început activitatea de evanghelizare la vârsta de 30 de ani. A trebuit ca mai întâi să „presteze” o muncă grea pentru ca să cunoască pe deplin durerile și greutățile oamenilor, să le perceapă prin propriile Sale simțuri. Nu este o chestiune doctrinară, este o părere proprie.

      • Dorele,
        Ai mai jos câteva exemple şi vei înţelege de ce Isus şi-a început munca la 30 de ani:

        1Sa 13:1 Saul era în vârstă de ( 30 ) treizeci de ani, când a ajuns împărat, şi a domnit doi ani peste Israel.
        2Sa 5:4 David era în vârstă de ( 30 ) treizeci de ani când s-a făcut împărat, şi a domnit patruzeci de ani.
        1Cr 23:3 Au făcut numărătoarea Leviţilor, de la vârsta de ( 30 ) treizeci de ani în sus; socotiţi pe cap şi pe bărbaţi, s-au găsit în număr de treizeci şi opt de mii.
        1Cr 23:4 Şi David a zis: „Douăzeci şi patru de mii dintre ei să vegheze asupra slujbelor din Casa Domnului, şase mii să fie dregători şi judecători,
        1Cr 23:5 patru mii să fie portari, şi patru mii să fie însărcinaţi să laude pe Domnul cu instrumentele pe care le-am făcut ca să-L preamărim.”
        Lu 3:23 Isus avea aproape ( 30 ) treizeci de ani, când a început să înveţe pe norod; şi era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli,

        Deci observi că cei ce se dedicau lui IAHVE trebuiau să aibe vârsta minimă de 30 de ani!

      • @Constantin:
        „Deci observi că cei ce se dedicau lui IAHVE trebuiau să aibe vârsta minimă de 30 de ani!”

        Bun, am înțeles, dar de ce Isus nu și-a început „activitatea” mai târziu? De ce tocmai la treizeci de ani?

      • În tradiţia ebraică, vârsta de 30 de ani era vârsta maturităţii. Mântuitorul a ţinut cont de acest aspect…

      • Ai spus corect, frate Dorel, se presupune…
        La vârsta de 12 ani, Mântuitorul uimea învăţaţii din templu. Nimic nu mă face să cred, că la 30 de ani avea mai puţină înţelepciune…

        • Da, pentru că fiind Fiul lui Dumnezeu, mai mult decât atât, fiind Dumnezeu întrupat avea toată înțelepciunea Universului. Doar El a creat acest Univers! Acum s-ar putea să mă contrazică din nou prietenul nostru, Adi!

      • Constantin, parca urma sa mai adaugi ceva… la mine pe blog?! 🙂
        Tov. Dorel, stai relaxat… nu intentionez sa te contrazic 🙂

      • Tovarase Dorel, termenul de `tovaras` este unul amical (asa cum va ziceti voi `frate`… care mi se pare cam popular), nu politic!

      • Fiţi atenţi şi urmăriţi conţinutul. Este unul din cele mei importante texte din Biblie pentru evrei în special dar şi pentru creştini:
        Da 9:22 El m-a învăţat, a stat de vorbă cu mine, şi mi-a zis: „Daniele, am venit acum să-ţi luminez mintea.
        Da 9:23 Când ai început tu să te rogi, a ieşit cuvântul, şi eu vin să ţi-l vestesc; căci tu eşti preaiubit şi scump. Ia aminte dar la cuvântul acesta, şi înţelege vedenia!

        Deci era o profeţie extrem de importantă pentru localizarea în timp a lui Mesia. Daniel trebuia să fie foarte atent la vedenie!!!

        Da 9:24 Şaptezeci de săptămâni au fost hotărâte asupra poporului tău şi asupra cetăţii tale celei sfinte, până la încetarea fărădelegilor, până la ispăşirea păcatelor, până la ispăşirea nelegiuirii, până la aducerea neprihănirii veşnice, până la pecetluirea vedeniei şi proorociei, şi până la ungerea Sfântului sfinţilor.

        Ce să înţelegem din acest verset? Faptul că i s-au adus la cunoştinţa lui Daniel lucruri legate de poporul său, adică de poporul lui israel adică poporul lui Dumnezeu! De ex. până la ispăşirea păcatelor sau ungerea Sfântului sfinţilor etc…

        Da 9:25 Să ştii dar, şi să înţelelgi, că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, până la Unsul (Mesia), la Cârmuitorul, vor trece şapte săptămâni; apoi timp de şaizeci şi două de săptămâni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strâmtorare.

        Se dau date clare de când şi până când ţine această profeţie, şi anume:

        DE LA DAREA PORUNCII PENTRU REZIDIREA DIN NOU A IERUSALIMULUI ŞI PÂNĂ LA UNSUL ( HRISTOS, MESIA )

        Cât anume? Păi 7 săptămâni de ani + 62 de săptămâni de ani adică în total 69 de săptămâni de ani!!!
        Se ştie că la evrei grupele de şapte erau numite săptămâni. Deci au fost săptămâni de ani!
        Bun, dar cât fac aceste sptămâni de ani? Să socotim: 7 x 7 = 49 de săptămâni de ani şi 62 x 7 = 434 de săptămâni de ani! În total 49 + 434 = 483 de ani!

        Dar de când se socotesc aceste 69 de săptămâni de ani?

        DE LA DAREA PORUNCII PENTRU REZIDIREA DIN NOU A IERUSALIMULUI!

        Când a fost aceasta?

        Neemia 2:1 În luna Nisan, anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, pe când vinul era înaintea lui, am luat vinul şi l-am dat împăratului. Niciodată nu fusesem trist înaintea lui.
        Neemia 2:2 Împăratul mi-a zis: „Pentru ce ai faţa tristă? Totuşi nu eşti bolnav; nu poate fi decât o întristare a inimii.” Atunci m-a apucat o mare frică,
        Neemia 2:3 şi am răspuns împăratului: „Trăiască împăratul în veac! Cum să n-am faţa tristă, când cetatea în care sunt mormintele părinţilor mei este nimicită şi porţile ei sunt arse de foc?”
        Neemia 2:4 Şi împăratul mi-a zis: „Ce ceri?” Eu m-am rugat Dumnezeului cerurilor,
        Neemia 2:5 şi am răspuns împăratului: „Dacă găseşte cu cale împăratul, şi dacă robul tău îi este plăcut, trimite-mă în Iuda, la cetatea mormintelor părinţilor mei, ca s-o zidesc din nou.”
        Neemia 2:6 Împăratul, lângă care şedea şi împărăteasa, mi-a zis atunci: „Cât va ţinea călătoria ta, şi când te vei întoarce?” Împăratul a găsit cu cale să mă lase să plec, şi i-am hotărât o vreme.
        Neemia 2:7 Apoi am zis împăratului: „Dacă găseşte împăratul cu cale, să mi se dea scrisori pentru dregătorii de dincolo de Râu, ca să mă lase să trec şi să intru în Iuda,
        Neemia 2:18 Şi le-am istorisit cum mâna cea bună a Dumnezeului meu fusese peste mine, şi ce cuvinte îmi spusese împăratul. Ei au zis: „Să ne sculăm, şi să zidim!” Şi s-au întărit în această hotărîre bună.

        DECI: “SĂ NE SCULĂM ŞI SĂ ZIDIM!”

        Când a fost aceasta? În luna Nisan (martie-aprilie), anul al douăzecilea al împăratului Artaxerxe, după cum citim în Neemia 2:1. După unii istorici acest lucru ar fi fost în anul 455 B.C.E. după alţii 457 B.C.E. Eu voi lua în calcul anul 455 B.C.E. Probabil că lui Neemia i-au trebuit 4 – 6 luni până a perfectat toate documentele de recomandare din partea împăratului şi până a parcurs drumul până la Ierusalim!

        Dacă venim înspre era noastră din anul 455 până în anul 1 C.E. sunt 455 de ani (nu există anul zero!!!)
        Deci ca să se împlinească profeţia mai trebuiau încă: 483 – 455 = 28 de ani!!! Asta însemna anul 29 C.E.

        Luca 3:1 În anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu Cezar, – pe când Pilat din Pont era dregător în Iudea, Irod, cârmuitor al Galileii, Filip, fratele lui, cârmuitor al Ituriei şi al Trahonitei, Lisania, cârmuitor al Abilenei,
        Luca 3:2 şi în zilele marilor preoţi Ana şi Caiafa, – Cuvântul lui Dumnezeu a vorbit lui Ioan, fiul lui Zaharia în pustie.
        Luca 3:3 Şi Ioan a venit prin tot ţinutul din împrejurimile Iordanului, şi propovăduia botezul pocăinţei, pentru iertarea păcatelor,
        Luca 3:4 după cum este scris în cartea cuvintelor proorocului Isaia: „Iată glasul celui ce strigă în pustie: „Pregătiţi calea Domnului, neteziţi-I cărările.
        Luca 3:5 Orice vale va fi astupată, orice munte şi orice deal va fi prefăcut în loc neted; căile strâmbe vor fi îndreptate, şi drumurile zgrunţuroase vor fi netezite.
        Luca 3:6 Şi orice făptură va vedea mântuirea lui Dumnezeu.”

        Dar Tiberiu Cezar conform istoriei a fost întronat în anul 14 C.E.!?!?
        Păi 14 + 15 nu fac 29??? Deci Isus trebuia să se boteze în toamna anului 29 C.E. adică fix după 483 de ani!!!

        Luca 3:15 Fiindcă norodul era în aşteptare, şi toţi se gândeau în inimile lor cu privire la Ioan, dacă nu cumva este el Hristosul,

        Ce citim? Că poporul era în aşteptarea lui Hristos!!! De ce? Tocmai se împliniseră cele 69 de săptămâni de ani adică acei 483 de ani!!!

        Da 9:26 După aceste şaizeci şi două de săptămâni, unsul va fi stârpit, şi nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni, va nimici cetatea şi sfântul Locaş, şi sfârşitul lui va fi ca printr-un potop; este hotărât că războiul va ţinea până la sfârşit şi împreună cu el şi pustiirile.
        Da 9:27 El va face un legământ trainic cu mulţi, timp de o săptămână, dar la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa şi darul de mâncare, şi pe aripa urâciunilor idoleşti va veni unul care pustieşte, până va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărât.”

        Întrebare: Ce va face Hristos cu mulţi?
        Răspuns: Un legământ trainic
        Întrebare: Cât?
        Răspuns: Timp de o săptămână! Din anul 29 până în anul 36 este o săptămână de ani. Din acest an începând cu Corneliu a început legământul şi cu neamurile!!!
        Întrebare: Când a murit Hristosul? Exact la jumătatea săptămânii, adică după 3 ani şi jumătate!!!

        De aceea a spus Isus de exemplu:

        Matei 26:45 Apoi a venit la ucenici, şi le-a zis: „Dormiţi de acum şi odihniţi-vă!… Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mâinile păcătoşilor.

        Marcu 14:40 Apoi S-a întors din nou şi i-a găsit dormind; pentru că li se îngreuiaseră ochii de somn. Ei nu ştiau ce să-I răspundă.
        Marcu 14:41 În sfârşit, a venit a treia oară, şi le-a zis: „Dormiţi de acum, şi odihniţi-vă! Destul! A venit ceasul! Iată că Fiul omului este dat în mâinile păcătoşilor.
        In 2:4 Isus i-a răspuns: „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul.”

        Deci Isus Hristos respecta un program bine pus la punct!

        Mt 8:28 Când a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi îndrăciţi, care ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela.
        Mt 8:29 Şi iată că au început să strige: „Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?”

        Ba chiar şi demonii ştiau că Hristosul are un program profetic bine stabilit!

        DECI SE VEDE CLAR CĂ MESIA (HRISTOS) NU FĂCEA NIMIC CE NU ERA TRECUT ÎN PROGRAM!!!
        ŞI FOARTE IMPORTANT! ACEST PROGRAM A FOST SOLICITAT ÎN SPECIAL DE CĂTRE SATAN!!!
        EL ESTE ACELA CARE A SOLICITAT TOATE ÎNCERCĂRILE PRIN CARE A TRECUT ISUS, ŞI ASTA ÎN STRĂDANIA LUI DE A DOVEDI CĂ NU EXISTĂ CREATURĂ DE-A LUI IAHWEH PE CARE EL SĂ N-O POATĂ ÎNŞELA ŞI ÎN CONSECINŢĂ DUMNEZEU NU A FĂCUT O LUCRARE BUNĂ!!!

        P.S. SATAN = CALOMNIATOR!!!; DIAVOL = ÎMPOTRIVITOR!!!

    • A, și încă un lucru pe care l-am uitat: sunt sigur că Domnul Isus nu a făcut nicio altă călătorie în afara granițelor de atunci ale Palestinei și Israelului, în afară de călătoria „forțată” (fuga) a părinților Săi pe când el era doar un prunc, în timpul prigoanei lui Irod cel Mare.

      • Ce argument este pentru aceasta siguranta?!

      • Scrie in Biblie ca Iisus n-a plecat nicaieri in afara Palestinei și Israelului?!?

        • Nu scrie clar, dar nici nu scrie că ar fi plecat. Asta, până la urmă, nu are nicio relevanță. Relevant este faptul că toată lucrarea divină întreprinsă de Domnul Isus s-a desfășurat pe teritoriul Israelului și al Palestinei. El nu a făcut călătorii misionare, așa cum au făcut, spre exemplu, Pavel, Petru, Sila, Barnaba etc.

      • Pai asta zic… nu scrie ca nu a plecat… pentru ca nu scrie nimic despre ce a facut in perioada respectiva!
        Totusi… mi se pare demn de cunoscut… chiar daca probabil nu vital dpdv al religiei!

        Eu cred că cel mai bine este să cercetăm Biblia și istoria ca să aflăm abordarea corectă.

      • @Adi,
        Pentru a şti acest lucru trebuie mai întâi să şti care a fost rolul lui Isus Hristos pe pământ. Pentru aceasta trebuie să ne întoarcem înapoi în Eden, un loc situat aproximativ unde este Irak-ul din zilele noastre. Primii locuitori ai acestei planete au fost Adam şi Eva. Dumnezeu, când I-a creat le-a urat:
        Ge 1:28 Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul, şi supuneţi-l;
        Ge 2:7 Domnul Dumnezeu a făcut pe om din ţărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viaţă, şi omul s-a făcut astfel un suflet viu.
        Ge 2:8 Apoi Domnul Dumnezeu a sădit o grădină în Eden, spre răsărit; şi a pus acolo pe omul pe care-l întocmise.
        Ge 2:9 Domnul Dumnezeu a făcut să răsară din pământ tot felul de pomi, plăcuţi la vedere şi buni la mâncare, şi pomul vieţii în mijlocul grădinii, şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.
        Ge 2:10 Un râu ieşea din Eden şi uda grădina;

        A urmat apoi un sfat:
        Ge 2:15 Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l-a aşezat în grădina Edenului, ca s-o lucreze şi s-o păzească.
        Ge 2:16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: „Poţi să mănânci după plăcere din orice pom din grădină;
        Ge 2:17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci, căci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negreşit.”

        Deci, ce urma dacă n-ar fi mâncat din pomul cunoştinţei binelui şi răului?
        Răspuns: Urmau să trăiască veşnic!
        Unde?
        Răspuns: Pe pământ!
        Dar dacă ar fi mâncat?
        Răspuns: În ziua în care mâncau urmau să moară negreşit! Rezultatul îl vedem astăzi! Sigur că n-au murit imediat! De ce? Pentru că noi avem o energie a noastră care ne ţine în viaţă! Dumnezeu şi-a luat Duhul Lui cel Sfânt din om dar a mai rămas duhul omului. De aceea şi omul, la fel ca un ventilator care îl scoţi din priză, nu se opreşte instantaneu ci merge tot mai încet, tot mai încet, până se opreşte. Aşa este şi cu organismul uman!

        Dar ce este acest pom al cunoştinţei binelui şi răului? Păi este aşa de simplu! O perioadă Adam şi Eva nu trebuiau să experimenteze nimic pe cont propriu. Trebuiau să se lase învăţaţi de IAHWEH! Asta însemna să nu mănânce din pomul cunoştinţei binelui şi răului! De ce? Pentru că nu cunoşteau efectele acţiunilor lor, mai ales cele cu efecte îndepărtate. Dau un exemplu:
        Ideea de a exploata masiv lemnul părea extraordinară. Ai de toate! Ai mobilă, ai case, ai căldură etc… Dar oamenii nu şi-au putut închipui sub nici un chip că abia după 5-6.000 de ani vor apărea efectele negative ale exploatărilor neraţionale ale pădurilor. Deci, asta nu aveau voie să facă Adam şi Eva! Până când? Aici e buba! Adam şi Eva aveau o perioadă de vulnerabilitate. Această perioadă este perioada în care urmau să fie instruiţi de Dumnezeul lor să deosebească binele de rău! Extrem de important!!! După această perioadă nimeni şi nimic nu-i mai putea înşela şi creaţia ar fi fost perfectă!
        Ei, chiar în perioada de vulnerabilitate a intervenit Satan cu oferta:
        Ge 3:1 Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: „Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: „Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?”
        Ge 3:2 Femeia a răspuns şarpelui: „Putem să mâncăm din rodul tuturor pomilor din grădină.
        Ge 3:3 Dar despre rodul pomului din mijlocul grădinii, Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din el, şi nici să nu vă atingeţi de el, ca să nu muriţi.”
        Ge 3:4 Atunci şarpele a zis femeii: „Hotărât, că nu veţi muri:
        Ge 3:5 dar Dumnezeu ştie că, în ziua când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii, şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”.
        Ge 3:6 Femeia a văzut că pomul era bun de mâncat şi plăcut de privit, şi că pomul era de dorit ca să deschidă cuiva mintea. A luat deci din rodul lui, şi a mâncat; a dat şi bărbatului ei, care era lângă ea, şi bărbatul a mâncat şi el.
        Ce observăm aici:
        1. Se scoate foarte tare în evidenţă de către Satan cum că Dumnezeu ar fi mincinos
        2. Adam şi Eva şi prin ei întreaga omenire ar fi privaţi de nişte drepturi ale lor
        3. Soluţia lui Satan este cu mult mai bună şi mai avantajoasă decât soluţia lui Dumnezeu

        Oamenii de atunci respectiv Adam şi Eva n-au înţeles evident care soluţie este mai avantajoasă.
        În continuare trebuie să dau nişte citate lămuritoare.
        Prin textele anterioare şi prin cele care urmează din cartea lui Iov vom putea trage o concluzie interesantă:

        Iov 1:6 Fiii lui Dumnezeu au venit într-o zi de s-au înfăţişat înaintea Domnului. Şi a venit şi Satana în mijlocul lor.
        Iov 1:7 Domnul a zis Satanei: „De unde vii?” Şi Satana a răspuns Domnului: „De la cutreierarea pământului şi de la plimbarea pe care am făcut-o pe el.”
        Iov 1:8 Domnul a zis Satanei: „Ai văzut pe robul Meu Iov? Nu este nimeni ca el pe pământ. Este un om fără prihană şi curat la suflet, care se teme de Dumnezeu şi se abate de la rău.”
        Iov 1:9 Şi Satana a răspuns Domnului: „Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?
        Iov 1:10 Nu l-ai ocrotit Tu pe el, casa lui şi tot ce este al lui? Ai binecuvântat lucrul mâinilor lui, şi turmele lui acopăr ţara.
        Iov 1:11 Dar ia întinde-ţi mâna, şi atinge-te de tot ce are, şi sunt încredinţat că Te va blestema în faţă.”
        Iov 1:12 Domnul a zis Satanei: „Iată, îţi dau pe mână tot ce are, numai asupra lui să nu întinzi mâna.” Şi Satana a plecat dinaintea Domnului.

        Observăm foarte clar că Dumnezeu nu încearcă pe nimeni! El nu are nevoie să afle despre noi cum sântem! El ştie! Altcineva este aceala care a cerut să fim testaţi (vezi Iov:1:12; 2:4-6)! Acela este Satana!
        Abia acum ai putea să intuieşti de ce Isus nu a fost răstignit de la început, imediat după botez.

        Lu 3:23 Isus avea aproape treizeci de ani, când a început să înveţe pe norod; şi era, cum se credea, fiul lui Iosif, fiul lui Eli,
        Lu 4:1 Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan, şi a fost dus de Duhul în pustie,
        Lu 4:2 unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit.
        Lu 4:3 Diavolul I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia să se facă pâine.”
        Lu 4:4 Isus i-a răspuns: „Este scris: Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”
        Lu 4:5 Diavolul L-a suit pe un munte înalt, i-a arătat într-o clipă, toate împărăţiile pământului,
        Lu 4:6 şi I-a zis: „Ţie îţi voi da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată, şi o dau oricui voiesc.
        Lu 4:7 Dacă dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.”
        Lu 4:8 Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris: Să te închini Domnului, Dumnezeului tău, şi numai Lui să-I slujeşti.”
        Lu 4:9 Diavolul L-a dus apoi în Ierusalim, L-a aşezat pe streaşina acoperişului Templului, şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici;”
        Lu 4:10 căci este scris: „El va porunci îngerilor Lui să Te păzească;”
        Lu 4:11 şi: „Ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.”
        Lu 4:12 Isus i-a răspuns: „S-a spus: Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.”
        Lu 4:13 După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme.

        Şi acum în final tragem următoarea concluzie:
        Isus a venit pe pământ pentru a demonstra universului (adică îngerilor şi oamenilor) că o creatură a lui Dumnezeu este perfectă şi că poate rezista tuturor tentaţiilor până la moarte. Şi astfel Dumnezeu a fost judecat! De fapt acesta este şi scopul măreţ al lui Dumnezeu. Odată îndeplinit testul până la moarte al lui Isus, omenirea pe baza dreptăţii lui Dumnezeu (pentru că Dumnezeu nu face ce vrea, deşi poate! El face doar ceea ce este drept, înţelept şi iubitor chiar dacă ar putea face orice, pentru că eu sunt convins 100% că are putere suficientă să facă orice)
        De aceea Isus ca şi ceilalţi slujitori despre care am postat ieri trebuia să-şi înceapă munca în slujba Tatălui la vârsta de 30 de ani! Până la 30 de ani a fost fiul tâmplarului Iosif şi al Mariei:

        Mt 13:55 Oare nu este El fiul tâmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sunt ei fraţii Lui?
        Mt 13:56 Şi surorile Lui nu sunt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?”

        Deci oamenii îl ştiau pe Isus cine şi ce e! Dar acesta este un argument mai puţin important. Mae este unul:

        Lu 2:51 Apoi S-a pogorât împreună cu ei, a venit la Nazaret, şi le era supus. Mamă-Sa păstra toate cuvintele acestea în inima ei.
        Lu 2:52 Şi Isus creştea în înţelepciune, în statură, şi era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

        Deci era tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor!

      • @Constantin:
        „Dar dacă ar fi mâncat?
        Răspuns: În ziua în care mâncau urmau să moară negreşit! ”

        Sincer, abia aștept să văd răspunsul lui Adi! Dar, având în vedere că de ceva vreme nu a mai vizitat acest site, nu cred că o va face. Deci, până atunci, permiteți-mi să îmi exprim și eu opiniile, poate mai puțin argumentate și mai puțin avizate.
        Așadar, atunci când Dumnezeu a spus că vor muri cred mai degrabă că s-a referit și la moartea fizică (nu le-a spus că vor muri PE LOC, ci că vor muri NEGREȘIT, adică FĂRĂ PUTINȚĂ DE TĂGADĂ!), dar și la o moarte spirituală prin căderea omului în păcatul neascultării. Mi-am pus de multe ori o întrebare, poate fără sens: Oare Dumnezeu le va fi permis într-un final oamenilor să mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului? Cred că da, pentru că atunci doar i-a pus la încercare să vadă dacă rezistă ispitei, însă cred că le-ar fi permis ATUNCI CÂND EI AR FI FOST PREGĂTIȚI PENTRU ACEST LUCRU DIN PUNCT DE VEDERE SPIRITUAL. Când au păcătuit ei încă erau prunci din acest punct de vedere!

        „Ge 3:1 Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului pe care le făcuse Domnul Dumnezeu. El a zis femeii: “Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: “Să nu mâncaţi din toţi pomii din grădină?”

        Practic ce a făcut Satan aici? A pus la îndoială Cuvântul și promisiunea lui Dumnezeu, strecurându-le și primilor oameni această sămânță a îndoielii în inimă: „Dar dacă…?”

        De cele mai multe ori, Eva este singura acuzată pentru căderea omului în păcat. numai că aici scrie clar că Adam era lângă ea, adică nu era nici la vânat, nici la cules fructe, nici la piață, ERA LÂNGĂ EA! Deci este foarte clar că vina este împărțită.

        În fragmentul citat din Luca 3 despre Ispitirea lui Isus Hristos Satan a căutat să găsească un moment de vulnerabilitate la El, dar nu a găsit. Culmea este că L-a atacat cu argumente biblice! De multe ori se spune că Satan cunoaște Biblia mai mult decât noi, și chiar așa este! Dumnezeu a lăsat ca Biblia să fie pentru noi – printre altele – și un fel de „manual de instruire”. De aceea este bine ca oriunde mergem să avem „sabia Duhului” la noi!

  15. Daca Iisus a platit plata pentru pacatul lui Adam, inseamna ca Iisus este reincarnarea lui Adam!

    Biblia nu spune absolut nimic despre reîncarnare, ca religiile orientale, așa că nu văd raționamentul pentru care am crede așa ceva. Adam a fost un simplu om, chiar dacă a fost creat de mâinile lui Dumnezeu, a fost primul patriarh și atât. Domnul Isus a plătit nu numai pentru păcatul adamic, ci pentru TOATE păcatele comise de către oameni: trecute, prezente și viitoare.

    • Da, Biblia nu spune nimic despre reincarnare… dar asta pentru ca au avut grija „Sfintii Parinti” sa elimine cartile „apocrife” care nu coincideau cu doctrina care le placea lor! Sunt curios ce au de spus Evangheliile gnostice despre asta!!

      • Referitor la reîncarnare, eu personal nu cred în ea. Dacă, prin absurd, ar fi adevărată, atunci pe planeta asta ar fi trebuit să existe doar 2 locuitori, urmașii lui Adam și ai Evei reîncarnați, pentru că nu cred că un suflet ar putea să existe în două sau mai multe trupuri diferite. Apoi, ce rost ar mai avea raiul dacă oamenii s-ar tot reîncarna PE PĂMÂNT? În ceea ce îi privește pe Sfinții Părinți, n-am ce face și trebuie să fiu de acord cu Mihail: aceștia au fost cu siguranță călăuziți de Duhul sfânt atunci când au alcătuit canonul biblic.

  16. Adi says:
    1 august 2010 la 17:26 (Editare)
    Mai mult speculatie… excesiv mediatizata la televiziune.
    Mi se pare mult mai probabil ca chestiile respective sa se fi intamplat cu ocazia distrugerii Ierusalimului, fara ca noi sa stim in detaliu… decat ca ni se vor intampla noua!

    Dar când veți vedea cu ochii dumneavoastră, ce veți mai avea de spus atunci? Va fi prea târziu…

    • „Dacă, prin absurd, ar fi adevărată, atunci pe planeta asta ar fi trebuit să existe doar 2 locuitori, urmașii lui Adam și ai Evei reîncarnați, pentru că nu cred că un suflet ar putea să existe în două sau mai multe trupuri diferite.”
      Notiunea de numar sau de individualitate nu are nicio relevanta pentru suflete asa cum nici nu putem vorbi de un numar de raze de soare emise de Soare!
      Sub acest aspect se remarca necesitate ontologica a eternitatii existentei, prin crearea si recrearea Universului, asa cum stiinta postcontemporana tinde sa intuiasca!!

      • Cum?!? Domnule Adi, mă uimiți din ce în ce mai mult! Păi din moment ce sufletul este UNUL (parcă așa dădeați de înțeles mai sus), el nu se poate „dispersa” în mai multe corpuri simultan! Spre exemplu, sufletul meu după moarte nu s-ar putea reîncarna decât într-un singur trup (asta DACĂ reîncarnarea ar fi reală!). Despre ce vorbim?

    • Nu ne putem imagina cum „functioneaza” sufletele, dar ne putem imagina ca nu functioneaza cum functioneaza trupurile, adica in baza individualitatii si… a numerelor.
      Concepte ca „numar” de suflete sau suflete „diferite” nu au sens!

      • Eu cred, mai degrabă că intrăm pe tărâmul speculațiilor și ieșim de pe tărâmul științific. Pe ce vă bazați când faceți astfel de afirmații? Ce-ați spune dacă vă voi dezvălui că se pare că s-a descoperit cu ceva timp în urmă faptul că sufletul este o entitate în sine, măsurabilă și cuantificabilă? Se pare că, cu ceva timp în urmă, oamenii de știință americani au făcut un experiment: au cântărit un om înainte de moarte, apoi l-au cântărit DUPĂ CE ȘI-A DAT ULTIMA SUFLARE și au observat o diferență (dacă nu mă înșel) de 24 de grame (dacă mă înșel, să mă corecteze cineva). Apoi, spuneați mai sus: „N-am zis ca nu cred Biblia (…)”. Păi tocmai Biblia spune că omul „s-a făcut UN SUFLET viu” (Genesa 2: 7). 🙂

    • 23g… dar aia este o gluma proasta, nu stiinta:)
      nu exista o stiinta a sufletelor… decat stiinta vedica.

      Sunteți extraordinar, domnule Adi! Nu credeți ce spune știința, dar credeți ceea ce spun vedele hinduse! Ați aderat cumva la religia hinduistă? Mai am o curiozitate (dacă vreți să răspundeți bine, dacă nu, nu): la recensământul din 2002 ce religie ați declarat că aveți?

  17. Domnule Adi și frate Corneliu, doresc să vă lansez o altă „provocare”. Pe timpul lui Noe (în așa-zisa epocă antediluviană) Dumnezeu a avertizat omenirea cu privire la iminența unui potop cu 120 de ani înainte. După cei 120 de ani Dumnezeu a mai prelungit perioada de „amnistie” cu încă 7 zile (vezi Gen. 7: 4). Imaginați-vă că omenirea ar mai avea 7 zile de trăit și că acest lucru ar fi știut de toată lumea. Întrebări:
    1) Care ar fi opțiunile dumneavoastră?
    2) Care ar fi prioritățile dumneavoastră?
    3) Ce anume ați încerca să „salvați” mai întâi?

    • Deci eu sunt de parere ca sfarsitul lumii nu va exista!
      Nu in sensul in care gata, toata omenirea va muri, vor merge la judecata si vor primi pedeapsa sau rasplata eterna.
      Ma indoiesc de asemenea ca Dumnezeu va mai instaura o calamitate globala… de vreme ce dupa potop a promis ca nu o va mai face!
      Scenariul insa e oricum prea… teatral. Oamenii trebuie sa ia din proprie initiativa decizia sa isi salveze sufletul, nu sub amenintarea distrugerii!

      pucheadorel`s blog: Și eu eram de aceași părere ca și dumneavoastră până cu câțiva ani de zile în urmă, dar citind Biblia am văzut că multe lucruri care sunt scrise acolo s-au împlinit din punct de vedere istoric și științific. Dacă nu credeți ceea ce spune Biblia despre sfârșitul pământului, atunci probabil considerați că această carte sfântă este, de fapt, una mincinoasă. Or, nu este deloc așa, din moment ce toate lucrurile scrise în ea s-au împlinit. După potop, Dumnezeu a promis că nu va mai distruge lumea ÎN ACEL FEL, adică prin apă. Și așa și este, pentru că lumea nu va mai fi distrusă prin apă, ci PRIN FOC. Apostolul Petru spune: „Ziua Domnului însă va veni CA UN HOȚ. În ziua aceea, cerurile vor trece cu troznet, trupurile cerești (planetele și stelele – n.n.) se vor topi de mare căldură și pământul, cu tot ce este pe el, VA ARDE.” Apostolul Ioan, de asemenea, afirmă: „Apoi am văzut UN CER NOU ȘI UN PĂMÂNT NOU; pentru că CERUL DINTÂI ȘI PĂMÂNTUL DINTÂI PIERISERĂ și marea nu mai era.” (Apocalipsa 21:1). Iar în ceea ce privește salvarea sufletului, nimeni nu-i obligă pe oameni să facă acest lucru (nici chiar Dumnezeu!), așa cum nu i-a obligat nici înainte de potop! Este alegerea strict a fiecăruia! Noi suntem datori doar să spunem ce se va întâmpla și să îi chemăm pe oameni la Domnul Isus, deoarece El este singurul prin care aceștia pot afla salvare.

    • Domnule Adi,
      Dumneavoastră nu aveţi o poziţie clară faţă de Dumnezeu, nici faţă de ce a făcut şi nici faţă de ce va face.
      Să mă explic. În primul rând nu ştiţi dacă să credeţi sau nu în Dumnezeu. Apoi ziceţi că parcă totuşi, El există şi admiteţi potopul ca urmare a voinţei Lui. Cu toate astea nu credeţi că va exista un cataclism pământesc prin care specia umană va dispărea din forma cunoscută azi.
      Poate reveniţi cu consideraţii mai ferme.
      Frate Dorel,
      Ipoteza prin care lumea ar mai avea 7 zile de trăit şi ar ştii lucrul acesta cade.
      Ziua aceea nu o cunoaşte nimeni: nici oamenii, nici Dumnezeu Fiul adică Isus Cristos nici Dumnezeu Duhul Sfânt nici îngerii ci doar Dumnezeu Tatăl.
      S-a creat o isterie în mase cu anul 2012, o isterie care nu vrea altceva decât să ne atragă atenţia de la lucrurile cu adevărat importante.

      • Frate Corneliu, sunt total de acord cu răspunsul dumneavoastră, dar mi se pare un pic cam evaziv. Eu am pus aceste întrebări pentru a vedea care este perspectiva a doi oameni cu idei diferite și cu perspective diferite asupra ideii de divinitate. Problema aceasta mi-am pus-o și eu, în sensul: Ce aș face eu dacă aș ști că mai am de trăit 7 zile? Ce priorități aș avea? Aș trăi din ce în ce mai aproape de Dumnezeu, indiferent de consecințe (de exemplu: perspectiva pierderii serviciului sau chiar privarea de libertate pe considerente religioase, neacceptarea implantului microcipului ca unică șansă de supraviețuire a mea și a familiei mele etc.) sau aș renunța la Dumnezeu și m-aș alipi de dumnezeul veacului acestuia pentru a putea supraviețui? Sigur, este o întrebare retorică, pentru că nu cred că este vreun lucru pe fața pământului care să mă despartă de Dumnezeu după ce am văzut câte lucruri minunate a făcut El în viața mea.

      • Conform stiintei vedice, lumea nu se va termina, ci va fi recreata, si recreata, si recreata… asa cum tinde sa arate si stiinta postmoderna! Apocalipsa, ca si iadul, diavolul, judecata de apoi etc. sunt o gramada de inventii brevetate de Biserica Catolica, in frunte cu „Sfintii Parinti inspirati de Duhul Sfant”… de inspiratie pagana, menite sa terorizeze oamenii sa cumpere indulgente.

      • Nu intra in contradictie! Dar Biblia vorbeste doar despre lumea curenta… stiinta vedica afirma ca existenta este ciclica, iar Biblia descrie doar un ciclu!

        • Normal că există doar un ciclu! Fiecare om are de trăit O SINGURĂ VIAȚĂ, după care moare, iar sufletul său așteaptă judecata. Fiecare suflet este UNIC, așa cum fiecare om are INDIVIDUALITATEA LUI. Altfel probabil că Dumnezeu ar fi creat niște roboți, nu oameni, și nu s-ar mai fi vorbit nici de reîncarnare, nici de viața veșnică sau alte lucruri de felul acesta…

        • Revin cu un citat din cartea lui Marius Tripon, „Foametea din țara ta – vol. VI” (pe care vi-l recomand cu căldură) pentru a vedea diferența dintre o gândire rațională și una bazată pe credință: „Rațiunea omului vrea să aibă de-a face cu lucruri pe care le vede și le înțelege pe deplin, pe când credința, bazată pe ce a spus Dumnezeu, trece de limitele pe care le vede mintea omului. (…) Cel lipsit de credință spune la nivelul minții: „nu văd cum” sau cel mult „poate”, însă cel care trăiește prin credință, afirmă la nivelul duhului „știm”, „pot totul în Hristos”, pe baza Cuvântului lui Dumnezeu, nu doar pe baza a ceea ce vede, aude sau simte.” Iar Apostolul Pavel spune: „Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile care se văd; căci lucrurile care se văd, sunt trecătoare, pe când cele ce nu se văd, sunt veșnice.” (2 Corinteni 4: 8 )

    • Înţeleg acum la ce vă referiţi. Ca un om care îl iubesc pe Dumnezeu nu voi face compromis cu lumea indiferent ce m-ar costa. Nu are importanţă că rămân fără servici, că intru la închisoare unde voi suferii batjocuri sau tortură sau că mi se va întâmpla cine ştie ce rău.

      pucheadorel`s blog: Corectură: „voi suferii” = „voi suferi”

      • Bună corectura 🙂 trebuie să mărturisesc, că nu ştiu întotdeauna, când trebuie cu un i sau cu doi de i

        pucheadorel`s blog: Dacă doriți, poate vom avea o discuție pe această temă odată… Intenționez să mai deschid un blog pe teme de educație (școală), dar nu știu când. Deocamdată este la stadiul de idee, dar atunci voi propune și discuții pe teme educaționale.

      • Mie mi-ar prinde bine…am destule lacune de ordin gramatical, lingvistic…etc…

    • N-am zis ca nu cred Biblia, am zis ca cred ca Apocalipsa se referea la distrugerea Ierusalimului din anul 70, caz in care desigur ca nu se inseala!:)

      • În Apocalipsa nu este vorba despre anul 70, cum am mai spus. Despre anul 70 a fost vorba în proorocia Domnului Isus despre Ierusalim (vedeți în Evanghelia după Luca, în fragmentul numit „Isus plânge pentru cetate”). Nu există nicio similitudine între acest text și textele din Apocalipsa!

      • Pai, daca deja a fost o profetie despre distrugerea Ierusalimului chiar a lui Iisus, atunci e argument in plus ca Ioan sa „reaminteasca”!

        • Repet: Profeția Domnului Isus despre distrugerea Ierusalimului nu este absolut deloc în concordanță cu profeția Apostolului Ioan despre sfârșitul lumii din Apocalipsa. Ioan nu spune: „Am văzut un Templu nou și un Ierusalim nou”, ci spune: „Apoi am văzut UN CER NOU și UN PĂMÂNT NOU (nu e loc de interpretare, mesajul trebuie luat integral și literal în considerare); pentru că CERUL DINTÂI ȘI PĂMÂNTUL DINTÂI PIERISERĂ, ȘI MAREA NU MAI ERA.” Deci aici este vorba despre DOUĂ PĂMÂNTURI (unul vechi și unul nou), DOUĂ CERURI (unul vechi și unul nou) și O MARE CARE NU MAI ERA (adică mările și oceanele actuale, care vor dispărea și ele. Ce este așa de greu de înțeles?

  18. Frate Dorel,
    Zilele acestea am urmărit (din nou) filmul Isus din Nazaret regizat de Franco Zeffirelli. Dacă vă veţi uita la comportamentul uman veţi vedea că masele sunt impresionate de suferinţa unui om şi acţionează în consecinţă pentrua îndepărta suferinţa sau durerea celui împricinat. E foarte interesant cum, Franco Zeffirelli „pictează” acest tablou prin personajele domniei lui. Îl vedem pe Pilat din Pont cum cercetează pricina Sanhedrinului şi nu găseşte o vină în Cristos nici o ameninţate în el deşi se numea pe sine Rege. Imperiul roman nu putea să admită un alt rege şi conducător decât pe Cezar. Totuşi Pilat, bazându-se pe ce spuneam eu, adică pe comportamentul uman, face următorul calcul: voi pune soldaţii, să bată pe acest aşa zic rege care nu a făcut nimic rău şi îl voi pune alături de Baraba un duşman al Romei dar unul care făcuse rău şi poporului lui. Îi voi înfăţişa poporului, iar poporul văzându-i pe amândoi, cu siguranţă vor alege pe acest Isus în detrimentul lui Baraba. Cunoaştem că raţionamentul lui Pilat a fost dat peste cap în mod surprinzător. Ce credeţi că a determinat o asemenea reacţia e maselor?

    • Eu cred că acest lucru a fost determinat de dorința nestrămutată a maselor de răzbunare (să nu uităm că Satana este „maestru” în manipularea maselor), dar și de trezirea unor instincte ancestrale izvorâte din păcatul Adamic. Să nu uităm, iarăși, de faptul că primul fiu al lui Adam a devenit un criminal!

    • Pilat e genial! Probabil reincarnarea lui Solomon:)

      • Biblia spune altfel: că nu a fost și nici nu va mai fi un om la fel de înțelept ca Solomon (cu excepția Domnului Isus, se înțelege). Chiar dacă Pilat a fost „genial”, așa cum spuneți dumneavoastră, a fost în felul lumii, nu în felul lui Dumnezeu. Biblia spune că sunt două feluri de înțelepciune: cea care vine de sus (duhovnicească, cerească) și cea care este în lume prin intermediul rațiunii (care poate fi lumească, drăcească chiar).

      • Pilat nu a fost genial, el vroia să-l scape pe Isus din mâinile Sanhedrinului. Nu i-a reuşit şi asta pentrucă Sanhedrinul s-a mişcat extrem de repede, a plătit pe cine trebuia să plătească şi rezultatul îl cunoaştem. De fapt Sanhedrinul era tot timpul cu un pas înaintea lui Pilat, dovadă că plănuiseră cu mult timp înainte ce vor zice, cum vor zice şi când vor zice.

      • Când am spus „genial”, am preluat termenul folosit de domnul Adi, dar de fapt am vrut să spun doar „inteligent”. Ceea ce nu este întru totul sinonim cu „genial”.

  19. ”Nu prea mai traim in epoca in care unii ataca pe altii ca n-au ce face…” – spune Adi.

    Domnule Adi, atunci explicați-mi și mie de se se desfășoară, spre exemplu, conflictele armate din orientul mijlociu din zilele noastre?

    • din cauza evreilor
      Acuma îmi veți spune că evreii sunt cauza tuturor conflictelor și a tuturor relelor! Nu cumva și cele două războaie mondiale de la noi au fost stârnite de evrei? Sau poate și luptele lui Ștefan cel Mare? Fantastic cât de pișicheri sunt evreii ăștia!🙂 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂

      • De ce? Ce amestec au evreii, spre exemplu, în războiul din Irak?
        Oricum, prin acest răspuns dovediți lipsă de stabilitate în idei (fără supărare).

      • Domnule Adi,
        Niciodată în istoria omenirii oamenii nu au atacat pe alţi oameni pentrucă nu aveau ce face. Întotdeuna exista un interes care de cele mai multe ori era unul pervertit.
        Frate Dorel
        Despre poporul Israel se putea spune, se spune astăzi şi se va mai spune cât va mai fi istorie pământeană, că sunt un popor încăpăţânat.
        Ca urmare a încăpăţânării lui vor porni armate împotriva lui în vremurile din urmă.
        Ce e trist, şi noi românii adesea călcăm pe urmele lor.
        Şi că tot veni vorba de noi românii mai restrâng puţin orizonturile şi vă fac o propunere şi o provocare să scrieţi un articol despre mitologie în penticostalism.

        • Sigur, și chiar cred că ar fi interesant! Dar acum nu am timp pentru o nouă postare, deoarece trebuie să mă documentez. Poate altădată și poate mă veți ajuta cu ceva materiale în acest sens. Mi-ar fi de mare folos!

    • evreii din America au treaba in Iraq!

  20. SCRISOAREA DE DRAGOSTE A LUI DUMNEZEU PENTRU OAMENI

  21. Începând de mâine și până miercuri sau joi după-amiază voi fi plecat la București la examene. Dumneavoastră puteți trimite în continuare comentarii, urmând a fi moderate la întoarcerea mea. Vă mulțumesc!

Lasă un răspuns, dar fără jigniri și vulgarități! Acestea vor fi șterse și înlocuite cu (...).

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s