EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)

VECHIUL TESTAMENT: ÎNTRE „A FI” ȘI „A NU FI”

36 comentarii


Re-publicare din data de 8 iulie 2010.Vechiul Testament. O carte pe cât de explorată, pe atât de controversată. Această carte este compusă din 39 de cărți canonice împărțite în patru „categorii”:

  1. CĂRȚILE LUI MOISE (PENTATEUHUL): Geneza (Facerea), Exodul (Ieșirea), Leviticul, Numeri, Deuteronom.
  2. CĂRȚILE ISTORICE: Iosua, Judecători, Rut, 1 Samuel (1 Regi), 2 Samuel (2 regi), 1 Împărați (3 Regi), 2 Împărați (4 Regi), 1 Cronici (1 Paralipomena), 2 Cronici (2 Paralipomena), Ezra (Ezdra), Neemia, Estera.
  3. CĂRȚILE POETICE: Iov, Psalmii, Proverbe (Pilde), Eclesiastul, Cântarea Cântărilor.
  4. CĂRȚILE PROFETICE: Isaia, Ieremia, Plângerile lui Ieremia, Ezechiel (Iezechiel), Daniel, Osea, Ioel (Ioil), Amos, Obadia (Avdie), Iona, Mica (Miheia), Naum, Habacuc (Avacum), Țefania (Sofonie), Hagai (Agheu), Zaharia, Maleahi.

Am dat denumirile cărților așa cum apar ele în ambele variante oficiale ale Bibliei care sunt utilizate în România: traducerea Dumitru Cornilescu (utilizată în bisericile evanghelice) și traducerea utilizată în Biserica Ortodoxă Română pentru ca frații noștri creștin-ortodocși să nu creadă că facem vreo diferență.

În afara cărților canonice, în Biblia Ortodoxă, către finele Vechiului Testament, se mai găsesc și așa-numitele „cărți necanonice”, cunoscute și sub denumirea de „apocrife”: Cartea lui Tobit; Cartea Iuditei; Cartea lui Baruh; Epistola lui Ieremia; Cântarea celor trei tineri;Cartea a treia a lui Ezdra; Cartea înțelepciunii lui Solomon; Cartea înțelepciunii lui Isus, fiul lui Sirah (Ecclesiasticul); Istoria Susanei; Istoria omorârii balaurului și a sfărâmării lui Bel; Cartea întâia a Macabeilor; Cartea a două a Macabeilor; Cartea a treia a Macabeilor; Rugăciunea regelui Manase.

Pe marginea Vechiului Testament s-au născut multe controverse de-a lungul timpului. Astfel, creștinii s-au împărțit în mai multe „tabere”:

  • cei care cred că Vechiul Testament nu mai este valabil;
  • cei care cred că Vechiul Testament nu este decât o carte de istorie referitoare la poporul evreu;
  • cei care cred că părți ale Vechiului Testament sunt valabile și actuale;
  • cei care cred că Vechiul Testament este valabil și astăzi în întregime;
  • cei care scot anumite aspecte ale Vechiului Testament din context și le plasează în contexte proprii;
  • cei care cred că Vechiul Testament a fost un fel de preambul al Noului Testament etc.

Iată de ce am propus spre dezbatere tema Vechiului Testament. Nu mi-am propus să epuizez toate aspectele referitoare la acest lucru, ci să căutăm împreună să elucidăm cele mai importante neînțelegeri sau înțelegeri greșite ale Sfintei Scripturi. Pornim de la premisa că Biblia, fiind un întreg infailibil, nu se contrazice și nu poate fi atacată în așa-zisele „puncte slabe”. Desigur, cu mintea noastră omenească, limitată, nu vom putea epuiza toate subiectele de discuție. O altă temă pe care am putea-o aborda este aceea a legăturii dintre Vechiul Testament și Noul Testament pe baza profețiilor vechitestamentale referitoare la venirea lui Mesia.

Pe de altă parte, dacă sunt alte aspecte legate de Vechiul Testament nu ezitați să le postați pe blog. Condiția este utilizarea unui limbaj adecvat, creștin, fără cuvinte jignitoare și injurioase.

Vă mulțumesc!

Reclame

Autor: Dorel Puchea - Biserica „Harul” Lehliu Gară

profesor, 44 de ani, creștin penticostal, îndrăgostit de Dumnezeu, de natură și de profesie

36 de gânduri despre „VECHIUL TESTAMENT: ÎNTRE „A FI” ȘI „A NU FI”

  1. am vazut k mi-ati scris ceva la comentarii. nu stiu sigur, ca nu am viteza buna la net si nu-mi apare bine. nu am intrat de mult pe blog si abia acum am vazut ce ati scris.
    Nu inteleg cu privire la ce ati scris sau unde, k nu-mi apare. Daca vreti sa imi puneti o intrebare o puteti face pe email. multumesc.

    • M-am uitat pe blogul tău și nu am găsit nicio postare de-a mea. M-am uitat și la comentariile înregistrate de pe postul meu și tot nimic. Parcă îmi aduc aminte și eu că am scris ceva, dar nu mai știu exact … Oricum, mulțumesc pentru comentariu și te invit în continuare pe blogul meu. Voi mai vizita și eu blogul tău.

  2. E bine ca ai prezentat taxonomia cartilor V.T.!
    Intrebarea care trebuie ridicata este „unde este Cuvantul lui Dumnezeu”?
    Este evident ca nu in „cartile istorice”…
    Dar unde, de ce si cum a influentat procesul alcatuirii si editarii Bibliei acestea?

    • Cuvântul lui Dumnezeu este peste tot în Biblie. Biblia spune: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire, pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit și cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.” (2 Timotei 3: 16, 17)

      • Nu este foarte clar ce intelegea Pavel prin „toata Scriptura”…
        Ar fi foarte mare coincidenta sa inteleaga exact acelasi lucru ca „Sfintii Parinti”, 3 secole mai tarziu, cand au compilat Biblia!

  3. Eu cred că Pavel înțelegea toată Scriptura scrisă și care poartă „autentificarea” Duhului Sfânt. Nu am cercetat în amănunt problema, pentru că nu mi s-a părut foarte relevantă, deci e o părere proprie, poate mai puțin avizată. Văd că ție îți place să treci toate lucrurile prin filtrul rațiunii, și nu e deloc rău, și eu fac la fel. Ești un om cerebral. Dar unele lucruri trebuiesc privite nu numai cu ochii minții, ci și cu „ochii sufletului”, așa cum îmi place mie de multe ori să spun, potrivit Bibliei, care afirmă: „Și vorbim despre ele nu cu vorbiri învățate de la înțelepciunea omenească, ci cu vorbiri învățate de la Duhul Sfânt, întrebuințând o vorbire duhovnicească pentru lucrurile duhovnicești. (…) Omul duhovnicesc, dimpotrivă, poate să judece totul, și el însuși nu poate fi judecat de nimeni.” (1 Corinteni 2: 13, 15). Cu alte cuvinte, lucrurile lumești trebuiesc judecate rațional, dar lucrurile duhovnicești trebuiesc judecate spiritual. Altfel nu le vom putea înțelege niciodată.

    • As vrea si eu sa fie atat de simplu…ca Biblia sa fie pur si simplu… un corp comun (cum au musulmanii, spre exemplu, Coranul) dar nu cred ca e tocmai rational sa ignori istoria… uite-te, par exemple, la divergentele privind „apocrifele”… sa nu mai zic de Evangheliile gnostice!

      • Dar este foarte simplu! Repet, unele lucruri trebuiesc privite strict duhovnicește. Desigur, și istoria este bună, dar de-a lungul timpului au fost lucruri pe care nici aceasta nu le-a putut explica!

    • Mda… dar textul asta este sec de orice continut!!!!!!!!!!!!!
      Tu practic zici „da-o incolo de istorie… cu siguranta Dumnezeu a avut grija sa isi pastreze mesajul intact in Biblie”… dar nu prea imi permit sa ma joc astfel cu Cuvantul lui Dumnezeu!!

      • În niciun caz! Istoria este una dintre științele preferate de mine. Eu doar spun că UNEORI lucrurile trebuiesc judecate DUHOVNICEȘTE, nu ISTORICEȘTE. De pildă, Sfântul Ilie (pentru că tot sărbătoresc unii astăzi ziua lui) a fost un personaj istoric (a existat în istoria lui Israel), dar a fost și un personaj duhovnicesc (a avut legătură directă cu Dumnezeu prin intermediul Duhului Sfânt). Altfel: Biblia a început să fie scrisă cu câteva mii de ani înainte de Hristos. Cum îți explici că tot ce este scris în ea s-a împlinit literalmente, acest lucru fiind dovedit de numeroasele descoperiri arheologice? Un alt exemplu: Biblia afirmă că Dumnezeu spânzură Pământul pe nimic într-o vreme când acest lucru era considerat o nebunie. Tot Biblia spune despre Dumnezeu: „Leagă apele în norii Săi și norii nu se sparg sub greutatea lor.” (vezi Iov 26: 7, 8), într-o vreme când nu se știa mai nimic despre evaporare, plutire, știința meteorologiei etc. La acea vreme, aceste lucruri păreau o nebunie, astăzi ni se par o banalitate. Orice copil de clasele a III-a sau a IV-a știe aceste lucruri. Iată, deci, cum Biblia capătă explicații științifico-istorice, dar de-a lungul timpului. Acum, spre exemplu, unora li se pare o nebunie „teoria” potrivit căreia Isus va reveni să-Și ridice la ceruri Biserica. Ce se vor face ei când vor vedea CU OCHII LOR că acest lucru se va întâmpla în realitate și că ei vor rămâne pe pământ? Va fi groaznic! Alt lucru: cum îți explici că până și tsunami-ul acela de acum câțiva ani care a omorât cca. 200 000 de oameni și actuala criză sunt „prevăzute” în Biblie?

      • Domnule Adi,
        Nu înţeleg afirmaţia domniei voastre prin care ziceţi: “da-o incolo de istorie… cu siguranta Dumnezeu a avut grija sa isi pastreze mesajul intact in Biblie”

      • Domnule Adi, mă întreb de ce oare considerați dumneavoastră textul acesta ca fiind unul sec! Observ că, de fapt, dumneavoastră nu vă propuneți să combateți Biblia – și asta e bine, dar nici nu credeți unele afirmații ale ei, foarte bine întemeiate, zic eu. Oare de ce?

    • Deci… De fiecare data cand citati din Biblie… ziceti „toata scriptura e inspirata de Dumnezeu”… care e din Pavel:
      1. Nu stim ce intelegea Pavel prin „Scriptura”… in niciun caz nu se putea referi exact la ceea ce au compilat aia dupa 300 de ani, de se numeste azi Biblia!
      2. Este definitie circulara: ceea ce zic eu e sfant… cum indraznesti sa ma contrazici?
      Ideea era ca toata scriptura se construieste in jurul a ceea ce a zis Iisus, pentru ca Iisus e Cuvantul lui Dumnezeu, nu Pavel sau Moise!
      Iar Iisus pur si simplu nu a zis ca trebuie sa ascultam de parerile ce vor veni ale apostolilor, ci de ce zice El!

      • Da, este adevărat că acea parte a Bibliei a fost scrisă de Pavel, numai că atunci când Pavel a scris-o Isus era cu el prin Duhul Sfânt. Astfel, Pavel a primit călăuzire direct de la El, potrivit cu ceea ce scrie în MATEI 28: 20: Și învățați-i să păzească ce v-am poruncit. Și iată că EU SUNT CU VOI ÎN TOATE ZILELE, PÂNĂ LA SFÂRȘITUL VEACULUI. AMIN!” Pe cine ar fi poruncit Domnul Isus apostolilor să învețe poruncile și preceptele Sale dacă nu pe noi? Apoi, să nu uităm că Pavel s-a întâlnit PERSONAL cu Isus pe drumul Damascului! Deci Pavel avea autoritate și călăuzire direct de la Isus, prin Duhul Sfânt.

      • Domnule Adi,
        Vă aduc la cunoştinţă ce zicea Apostolul Pavel: „Călcaţi pe urmele mele, întrucât şi eu calc pe urmele lui Hristos. ” (1 Corinteni 11:1)
        Vă întreb domnule Adi: câţi oameni din ziua de azi pot face o astfel de afirmaţie la adresa lor? Eu, spre ruşinea mea trebuie să recunosc că nu pot deşi ar trebui.

    • Toate astea „le stim” pentru ca il credem pe cuvant pe Pavel!
      Ia intreaba-l pe Iacov… era de acord cu Pavel?:)

      • Nu este nevoie să îl întreb pe Iacov, pentru că lucrurile scrise de Pavel sunt confirmate de Domnul Isus în Evanghelii. Numai că trebuie să ne aplecăm asupra lor…

    • Pai Iacov nu e deloc de acord cu Pavel… atunci de ce „Duhul Sfant” ar face partini pe Pavel in dauna lui Iacov??

    • Vezi despre ebioniti!

      • Păi, nu, eu vă rugasem să-mi spuneți unde anume nu este Iacov de acord cu Pavel ÎN BIBLIE, nu în Wikipedia! Mai ales că, sincer, eu nu prea mă pricep la limba engleză! Deci, discutăm pe baza Bibliei, sau a altor texte?

    • Rugati pe cineva sa va traduca… poate gasiti si pe Google articole in limba romana despre ebioniti. Ei ii urmau lui Iacov si considerau pe Pavel „eretic”.
      Desigur ca nu se vor gasi criticile lui Iacov in Biblie… laolalta cu scrierile lui Pavel! Probabil au fost considerate apocrife…

      • Nu știu ce să zic… Ce dovezi aveți că ebioniții erau urmașii lui Iacov și că îl considerau pe Pavel drept „eretic”? Cum să fie eretic unul care chema pe oameni la învățăturile lui Hristos și care a murit pentru Hristos? Este un nonsens!

      • Iată ce am găsit despre ebioniți în limba română:
        http://ro.wikipedia.org/wiki/Ebioni%C8%9Bi
        Păi, în felul ăsta, aș putea și eu să spun, spre exemplu, că sunt mahomedan, nu? Pentru că se pare că Mahomed a trăit într-adevăr și a fost născut di părinți pământeni! Dar să revenim la „oile” noastre! Eu nu cred că aceștia au fost învățăceii lui Iacov din câteva puncte de vedere:
        1) ei susțineau că Isus Hristos este Mesia cel promis în Deuteronom, dar mai credeau că el fusese procreat pe cale naturală de Iosif și Maria, negându-I astfel divinitatea. Dacă acest lucru ar fi fost adevărat, Iacov, care pe lângă faptul că-i fusese ucenic, îi fusese chiar frate după mamă, deci a trăit 33 de ani alături de El, ar fi știut acest lucru și nu L-ar fi urmat, ci, mai degrabă L-ar fi considerat nebun, nu?
        2) erau denumiți ebioniți datorită sărăciei lor, dar nu materiale, ci spirituale;
        3) Chiar dacă printre ei erau și unii care nu negau divinitatea lui Isus, aceștia negau preexistența sa, adică nu-L considerau ca fiind Unul șu Același cu Dumnezeu cel veșnic; aici s-ar putea crede că, practic, aceștia credeau în două divinități distincte din punct de vedere fizic: Dumnezeu și Isus, iar acest lucru (credința în două divinități) este considerat de către creștinism ca fiind idolatrie;
        4) Spuneau despre apostolul Pavel că ar fi un apostat al Legii, ceea ce înseamnă că ei respectau cel puțin o parte din Lege, adică nu erau întru totul creștini, ci mai aveau și o „sămânță” de iudaism.
        Deci, după părerea mea ebioniții erau un fel de cai-măgari, deci catâri, nici creștini 100%, nici iudei 100%, ci mai degrabă un fel de corcitură!

    • Eu nu l-am acuzat de nimic pe Pavel… ci doar sunt de parere ca ceea ce a scris sunt… parerile lui (care, pe alocuri, nu au nicio legatura cu ceea predica Iisus). Intreb de ce ar fi fost el mai revelat decat Iacov, ai carui ucenici nu erau de aceeasi parere cu Pavel!

      • Nici nu am spus că l-ați fi acuzat! Eu v-am întrebat ce temei biblic aveți în afirmațiile dumneavoastră! Cât despre faptul că anumite afirmații ale lui Pavel ar veni în contradicție cu ceea ce predica Isus, cred că sunteți într-o mare confuzie (fără supărare). Dumneavoastră tindeți să îi credeți pe acei ebioniți, despre care nu cred că se știe sigur că erau ucenicii lui Iacov, din motivele pe care vi le-am enumerat mai înainte! Eu nu cred, întrun final, că acei ebioniți erau 100% creștini și că au înțeles în totalitate principiile creștine. Și atunci ce motiv aș avea să cred aberațiile lor despre Pavel?

    • Și dumneata esti foarte deschis la minte sa afirmi de niste oameni de care habar n-ai ce zic macar ca abereaza despre Pavel!

      • Păi, m-am informat și eu exact de unde te-ai informat și dumneata, adică de pe Wikipedia. Așa că nu zic eu, ci Wikipedia. Nu ai citit articolul de la adresa pe care am postat-o? Ei spun asta, NU EU! Eu, recunosc, habar nu aveam până acum cine sunt și ce vor ebioniții pentru că nu m-au interesat și nu mă interesează! Clar?

        • În ceea ce-l privește pe Pavel, nu am nici cea mai mică îndoială că el a fost un om după voia lui Dumnezeu! Dacă nu ar fi fost așa, atunci Biblia ar conține afirmații contradictorii, adică ar minți, or știm amândoi (cred!) că BIBLIA NU MINTE!

  4. Începând de astăzi de la ora 14,00 și până duminică sau luni după amiază voi ieși din „peisaj”. Comentariile dumneavoastră vor fi vizualizate și moderate la întoarcerea mea. Până atunci vor rămâne în așteptare. Vă mulțumesc!

  5. Am revenit din „minivacanță”. Putem reîncepe dialogul?

  6. Începând de mâine și până miercuri sau joi după-amiază voi fi plecat la București la examene. Dumneavoastră puteți trimite în continuare comentarii, urmând a fi moderate la întoarcerea mea. Vă mulțumesc!

  7. Cornel, pai vezi de ce nu poti! Lui Pavel ii era usor sa Ii urmeze lui Iisus… pentru ca L-a avut relativ aproape… era invatatura proaspata si nu au avut timp „Sfintii Parinti” sa isi bage coada!
    Normal ca noua astazi ne e aproape imposibil… pt ca tot ce invatam este de la Biserica, nu de la Iisus!

  8. Domnule Adi,
    Cred că m-aţi înţeles greşit. Nu am nici o treabă cu sfinţii bisericeşti, nu am treabă cu nici un sfânt. Când am spus că nu pot face ceea ce făcea Apostolul Pavel mă refeream la faptul că încă nu am ajuns la acea maturitate spirituală la care era el.
    Repet…încă…
    Cu toate astea îmi doresc şi caut să ajung acolo. Dacă voi fi sincer cu mine şi cu Dumnezeu sunt absolut sigur că voi ajunge la acel nivel.

Lasă un răspuns, dar fără jigniri și vulgarități! Acestea vor fi șterse și înlocuite cu (...).

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s