EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)


Scrie un comentariu

Cuvântul lui Dumnezeu pentru astăzi – 02.08.2019


Reclame


Scrie un comentariu

Domnul este aproape – 02.08.2019


vineri, 2 august

Și aceasta este mărturia: că Dumnezeu ne-a dat viață eternă și această viață este în Fiul Său.

1 Ioan 5.11

Orice credincios are viața veșnică. Însă trebuie să observăm cu atenție că niciodată nu se spune că cel credincios are viața veșnică în el însuși, ci că o are în Fiul.

Există în Scriptură două propoziții de ordin negativ care i-au condus pe unii să tragă o anumită concluzie; însă nicio concluzie, chiar când este trasă corect, nu echivalează cu Cuvântul lui Dumnezeu. Primul pasaj este cel din Ioan 6.53, unde Domnul, vorbind iudeilor, spune: „Dacă nu mâncați trupul Fiului Omului și dacă nu beți sângele Lui, n-aveți viața în voi înșivă“. Apoi apostolul Ioan ne spune: „Știți că niciun ucigaș n-are viața veșnică rămânând în el“ (1 Ioan 3.15). Aceste pasaje nu semnifică nimic altceva decât negarea posesiei vieții veșnice de către cei în cauză, căci, în mod pozitiv vorbind, Scriptura este clară în pasajul deja citat: „Această viață este în Fiul Său“.

Având viața veșnică, o avem doar în Hristos. Hristos este în noi – acesta este însă un alt aspect al adevărului – și, avându-L pe Hristos, avem viața veșnică; căci Hristos este viața noastră. Dar când vorbim de viața veșnică în sine, nu se spune că ea este în noi, ci întotdeauna că este „în Fiul Său“. Acest lucru ne garantează siguranța absolută a acestei vieți; ne asigură că ea nu poate fi vreodată pierdută, căci oricine ar vrea să ne lipsească de ea trebuie ca mai întâi s-o smulgă din mâinile Sale; ba mai mult, trebuie să-L smulgă pe El Însuși din locul pe care-l are la dreapta lui Dumnezeu. Hristos este viața noastră!

E. Dennett


Scrie un comentariu

Sămânța bună – 02.08.2019


vineri, 2 august

Când au ajuns acasă, s-au suit în camera de sus … Erau: Petru, Ioan, Iacov … Toți aceștia stăruiau cu un gând în rugăciune.

Fapte 1.13,14

Camera de sus

Ne imaginăm cu ușurință nedumerirea ucenicilor care – regăsindu-L pe Domnul după învierea Sa – încă nu au înțeles faptul că El trebuia să Se înalțe iarăși la cer, deoarece ei nădăjduiau că El va întemeia Împărăția pentru Israel. Ei credeau, pe bună dreptate, că El va împlini ceea ce prorocii vestiseră referitor la Împărăția Sa; însă lepădarea Împăratului amâna întemeierea Împărăției.

Dumnezeu, în bunătatea Sa, le-a trimis doi îngeri, pentru a-i liniști, spunându-le că Isus va reveni la fel cum L-au văzut mergând la cer; faptul că El era lepădat nu anula împlinirea făgăduințelor. Credința ucenicilor a primit astfel o prețioasă încurajare și, în loc de a mai privi spre cer ca și cum totul era pierdut, „ei s-au întors în Ierusalim cu o mare bucurie“ (Luca 24.52), știind că Isus urma să revină.

După ce au primit solia îngerilor, ucenicii s-au întors la Ierusalim, în camera de sus, unde stăteau cei unsprezece apostoli ale căror nume sunt date în versetul 13. Camera de sus este menționată adesea. Acolo, în acel loc retras, în afara lumii și a agitației ei, departe de influența ei, ucenicii puteau în libertate să înalțe rugăciuni către Dumnezeu. Astăzi, noi de asemenea avem privilegiul de a ne aduna, pentru a căuta prezența Domnului, într-un loc care corespunde camerei de sus, în afara lumii agitate și a tuturor formelor sale religioase. Domnul Isus a făgăduit prezența Sa acolo unde doi sau trei sunt adunați în Numele Său.


Scrie un comentariu

Plan biblic – Promisiuni pentru fiecare zi – Joyce Meyer – Ziua 11


Devoțional

Când e în regulă să spui „nu”

Eu singur nu pot… căci este prea greu pentru mine. – Numeri 11:14

În Numeri 11, Moise ne dă un exemplu despre ceea ce putem face atunci când suntem sub stres. El era sub o mare presiune – Moise conducea israeliții prin pustie în ceea ce ar fi trebuit să fie o excursie de unsprezece zile care, în schimb, a durat patruzeci de ani!

Oamenii erau deprimați și se plângeau de situația lor. În versetul 14, Moise Îi spune lui Dumnezeu: „Eu singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine”. Ca și Moise, este bine să spunem: „Am ajuns la limită”. Da, Scriptura spune că pot să fac toate lucrurile prin Hristos care mă întărește (Filipeni 4:13), dar asta se referă într-adevăr la momentele când ne confruntăm cu diferite încercări și situații, pe care ne ajută Dumnezeu să le depășim.

Nu înseamnă că ar trebui să ne asumăm atât de multe responsabilități încât să ajungem la epuizare, cum ar fi o femeie care are cinci copii, lucrează cu normă întreagă și slujește la biserică, etc.

Uneori este prea mult… și e în regulă să recunoști asta. De asemenea, este bine să spui „nu” unor lucruri, astfel încât să te poți bucura cu adevărat de viață așa cum a intenționat Dumnezeu. 

Să-ți dau o veste: nu trebuie să fim ca toți ceilalți sau să ținem pasul cu altcineva. Dumnezeu i-a creat pe unii oameni care se ocupă de multe lucruri, dar mulți oameni nu sunt creați astfel.

Fiecare dintre noi trebuie să fim ceea ce ne-a creat Dumnezeu să fim și nu trebuie să ne cerem scuze pentru aceasta. Fiecare dintre noi trebuie să găsim, în mod individual, limita de responsabilități pe care Dumnezeu le-a stabilit-o pentru noi ca să ne putem bucura de viață, în loc să ne îmbolnăvim din cauza stresului și presiunii prea mari.

Când ajungi la limită, mergi la Dumnezeu, la fel ca Moise. El te va ajuta să găsești un stil de viață mai sănătos.

Rugăciune

Doamne, câteodată este greu să mă opresc și să spun „nu” mai multor responsabilități. Ajută-mă să trăiesc în echilibru, așa cum m-ai creat Tu, ca să pot avea pacea Ta și să mă pot bucura de viață.

14. Eu singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine. (Num. 11:14)


Scrie un comentariu

Cuvinte din CUVÂNT – 02.08.2019


„49. „Cerul este scaunul Meu de domnie, şi pământul este aşternutul picioarelor Mele. Ce fel de Casă Îmi veţi zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu de odihnă? 50. N-a făcut mâna Mea toate aceste lucruri?…” ” (Faptele apostolilor 7:49-50)

„9. În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei. 10. Toţi, de la mic până la mare, îl ascultau cu luare aminte şi ziceau: „Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte „mare”.” 11. Îl ascultau cu luare aminte, pentru că multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui. 12. Dar când au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atât bărbaţi cât şi femei. 13. Chiar Simon a crezut; şi după ce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip şi privea cu uimire minunile şi semnele mari care se făceau. ” (Faptele apostolilor 8:9-13)