EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (41) – „O STRIGARE DISPERATĂ”


cropped-bible-1

41. Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mântuirea Ta, după făgăduinţa Ta!
(Psalmi 119:41)

 

Avem momente în viață când simțim cum valurile ne acoperă, ne simțim acaparați de brațele nemiloase ale problemelor și simțim focul cuptorului, parcă încins de șapte ori mai mult decât de obicei. Unii dintre noi ne-am întors la Dumnezeu din mijlocul unei astfel de văpăi crezând că toate vor fi doar lapte și miere. Ce am constatat fiecare după aceea, știe fiecare în dreptul său.

Aș vrea, însă, să mă refer acum la momentul întoarcerii noastre la Dumnezeu. Cei mai mulți dintre noi am încercat să ne rezolvăm problemele singuri, fără Dumnezeu. Am încercat, dar am eșuat lamentabil. Am eșuat pentru că în ceea ce privește problemele vieții nu poți avea sorți de izbândă dacă nu-L ai ca aliat pe El. Mulți au fost căzuți în patima alcoolului, al tutunului, unii au apucat calea drogurilor. Mulți au căzut în capcana curviei sau a relațiilor nepotrivite descrise de apostolul Pavel în Romani 1: 24-32. Unii și-au pierdut locul de muncă din pricina problemelor cu alcoolul. Alții și-au destrămat familiile. Alții au ajuns în închisoare. Alții au murit în diferite accidente. Alții au fost uciși de tovarășii de pahar. Alții s-au sinucis. Dar slăvit să fie Domnul că pe noi El ne-a găsit și ne-a „recuperat” la timp! Stau de multe ori și mă gândesc analizându-mi viața și de fiecare dată ajung la o singură concluzie: dacă nu ar fi fost El, eu astăzi nu aș fi avut familie, nu aș fi avut un loc de muncă și poate că aș fi ajuns cine știe ce vagabond! Dar mulțumesc Domnului că El s-a îndurat de mine și m-a mântuit, schimbându-mi viața după voia Sa și transformându-mă într-o ființă nouă (Romani 6: 4; 1 Corinteni 5: 7; 2 Corinteni 5: 17; Galateni 6: 15).

Aș vrea să închei cu versetele pe care mi le amintesc de fiecare dată când am probleme și sunt încercat:

Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.” (Matei 11:28-30)

Smeriţi-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe. Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi. Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită. Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi. Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa veşnică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi. A Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.
(1 Petru 5:6-11)

 

AMIN!

Reclame


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (37) – „O PRIVIRE LIMPEDE”


cropped-bible-1

37. Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!
(Psalmi 119:37)

 

În fiecare zi privirea noastră este podidită de lucruri murdare, de lucruri care au pervertit lumea. Un proverb spune că ochii sunt ferestrele sufletului. Așadar, ce ne intră prin ochi, ajunge în suflet. Poate că te trezești dimineață și îți propui ca astăzi să fii mai sfânt decât ieri, dar seara, când îți pui o mână sub cap pe perna ta și te autoanalizezi vezi că, de fapt, în loc să te faci mai sfânt te-ai afundat și mai mult în păcat și ești mai nesfânt decât ai fost ieri. Trebuie să ne pocăim și de lucrul acesta. Trebuie ca totdeauna să ne propunem standarde și țeluri mai înalte decât ieri și să ne luptăm să le și atingem. Însă trebuie și să ai mai multă grijă în ce direcție privești.

Poate că deschizi televizorul ca să te uiți puțin la știri și tocmai este pauză de publicitate. Vezi o reclamă deocheată și dai să schimbi canalul. Acolo, același lucru. Poate că din greșeală schimbi pe un canal pentru adulți. Închide-l de urgență! Poate nu știai, dar orice telecomandă are un buton de STOP. Dacă nu știi să o folosești, să știi că și televizorul are un buton de STOP. Folosește-l cu încredere! Dacă crezi că nu te poți abține, vinde-l! Scapă de el, altfel s-ar putea ca Satan să-ți fure sufletul! Poate că ți-ai cumpărat un ziar în drum spre locul unde mergi, iar odată ajuns ești nerăbdător să-l răsfoiești ca să afli ultimele noutăți, căci ai plecat devreme de acasă și nu ai avut vreme să vezi știrile. Însă deschizi ziarul taman la „Fata de la pagina 5” sau la rubrica „Meteo” unde te așteaptă o fată mai mult dezbrăcată decât îmbrăcată, ca să-ți ilustreze ție ce mare caniculă este. De parcă n-ai simți asta chiar pe pielea ta! Dacă ți se întâmplă asta, mai bine închide-l sau, eventual, aruncă-l în foc! E mai bine să ardă el decât să arzi tu! Poate că, în drumul tău zilnic spre locul de muncă, treci pe lângă chioșcurile de ziare unde sunt afișate, la vedere, copertele viu colorate și lucioase ale unor reviste pe care vezi cine știe ce lucruri. Dacă lucrurile acelea nu converg cu credința ta, dacă tu crezi că lucrurile acelea ar putea să te facă să păcătuiești, nu-ți întoarce privirea după ele, sunt otrăvitoare! Sau poate că, acasă fiind, pierzi ore în șir în fața calculatorului pe Facebook sau pe alte rețele de socializare și nu mai ai timp să te întâlnești cu Domnul tău. În situația aceasta, calculatorul devine dintr-un lucru util și necesar un hoț de timp și de suflet. Așa că dacă nu știi să-ți gestionezi cum trebuie timpul, e mai bine să-ți desființezi contul sau conturile de Facebook ca să ai mai mult timp de cititul Bibliei, de rugăciune și pentru a-L lăuda pe Dumnezeu. Lui Dumnezeu îi place să fii copilul Lui, nu un rob al Facebook-ului!

Poate mai sunt și alte lucruri la care nu m-am gândit. Dar dacă tu crezi că aceste lucruri te fac rob, renunță la ele! Domnul Isus a spus: Nu vă mai numesc robi, pentru că robul nu ştie ce face stăpânul său; ci v-am numit prieteni, pentru că v-am făcut cunoscut tot ce am auzit de la Tatăl Meu. ” (Ioan 15:15). Iar apostolul Pavel afirmă: Nu ştiţi că, dacă vă daţi robi cuiva, ca să-l ascultaţi, sunteţi robii aceluia de care ascultaţi, fie că este vorba de păcat, care duce la moarte, fie că este vorba de ascultare, care duce la neprihănire? Dar mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu, pentru că, după ce aţi fost robi ai păcatului, aţi ascultat acum din inimă de dreptarul învăţăturii pe care aţi primit-o. Şi, prin chiar faptul că aţi fost izbăviţi de sub păcat, v-aţi făcut robi ai neprihănirii. (…) Căci, atunci când eraţi robi ai păcatului, eraţi slobozi faţă de neprihănire. (…) Dar acum, odată ce aţi fost izbăviţi de păcat şi v-aţi făcut robi ai lui Dumnezeu, aveţi ca rod sfinţirea, iar ca sfârşit viaţa veşnică. ” (Romani 6:16-22)

            DOAMNE, AJUTĂ-NE SĂ FIM ROBI AI NEPRIHĂNIRII!

 

AMIN!


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (36) – „RUGAȚI-VĂ PENTRU PĂSTORI ȘI PENTRU LUCRĂTORI!”


cropped-bible-1

36. Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre câştig!
(Psalmi 119:36)

Dumnezeu pune oameni în fruntea poporului ca să-l conducă cu înțelepciune și cu dreptate, ca să-l hrănească din Cuvântul Sfânt. Dar în ultimul timp se întâmplă uneori ca păstorii să „mulgă” oile, și așa slabe, de „grăsimea laptelui”. Cuvântul Domnului rostit prin proorocul Ieremia spunea: „Vai de păstorii care nimicesc şi risipesc turma păşunii Mele, zice Domnul.” (Ieremia 23:1). Sunt păstori și „ciobani”. Două categorii, strict delimitate. „Ciobanii” nu hrănesc turmele, dar le mulg, le jefuiesc și le dau altora spre „tăiere”: Căci cei ce le cumpără le taie şi nu se simt vinovaţi. Şi cel ce le vinde zice: „Binecuvântat să fie Domnul, căci mă îmbogăţesc!” Şi păstorii lor nu le cruţă. ” (Zaharia 11:5). Nu se gândesc, însă, că la un moment dat vor rămâne fără turmă: „Vai de păstorii lui Israel, care se pasc pe ei înşişi! Nu trebuie păstorii să pască turma? Voi mâncaţi grăsimea, vă îmbrăcaţi cu lâna, tăiaţi ce e gras, dar nu paşteţi oile. Nu întăriţi pe cele slabe, nu vindecaţi pe cea bolnavă, nu legaţi pe cea rănită; n-aduceţi înapoi pe cea rătăcită, nu căutaţi pe cea pierdută, ci le stăpâniţi cu asuprire şi cu asprime! Astfel ele s-au risipit pentru că n-aveau păstor; au ajuns prada tuturor fiarelor câmpului şi s-au risipit. Turma Mea rătăceşte pe toţi munţii şi pe toate dealurile înalte; oile Mele sunt risipite pe toată faţa ţării şi nimeni nu îngrijeşte de ele, nici nu le caută! De aceea, păstorilor, ascultaţi cuvântul Domnului! Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, pentru că oile Mele au ajuns de jaf şi sunt prada tuturor fiarelor câmpului, din lipsă de păstor, pentru că păstorii Mei n-au nicio grijă de oile Mele, ci se păşteau numai pe ei înşişi, şi nu păşteau oile Mele, de aceea, păstorilor, ascultaţi Cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu: Iată, am necaz pe păstori! Îmi voi lua înapoi oile din mâinile lor, nu-i voi mai lăsa să-Mi pască oile, şi nu se vor mai paşte nici pe ei înşişi; căci Îmi voi izbăvi oile din gura lor, şi nu le vor mai sluji ca hrană!” (Ezechiel 34:2-10). Ce vor face ei? De unde vor mai mânca ei? Li s-a încredințat un popor, o biserică și nu au fost în stare să o conducă, ce se va alege mai departe de „slujirea” lor? Praful și pulberea, asta se va alege!

Sunt, însă, păstori, oameni adevărați ai lui Dumnezeu, care se sacrifică pentru biserică, pentru norodul pe care Dumnezeu li l-a încredințat, de multe ori în detrimentul familiei, parcurgând zeci sau sute de kilometri ca să se bucure împreună cu frații. Personal, am bucuria să am un astfel de păstor, dedicat lucrării lui Dumnezeu, om cu credință reală, care nu este remunerat de biserică, trebuind să lucreze pentru ca să-și poată întreține familia. Ei, bine, Dumnezeu binecuvântează lucrarea acestor păstori de suflete și facă să propășească în mâinile lor. Aici, însă, intervine și rolul bisericii. De multe ori, pe lângă greutatea slujbei se întâmplă ca acești păstori se întâmplă să sufere din cauza anumitor lucruri care se petrec în biserică. Este, oare, corect acest lucru? Este corect ca, în loc să ne purtăm sarcinile unii altora, să mai punem încă un morman de pietre în spinarea păstorului?, Nu, sigur că nu! De aceea, închei meditația de azi, spunându-vă: nu e ușor să fii un păstor corect! Știind lucrul acesta, vă rog în Numele Domnului Isus: RUGAȚI-VĂ PENTRU PĂSTORII ȘI LUCRĂTORII DIN BISERICĂ! PURTAȚI-I ÎN RUGĂCIUNE! EI SE ROAGĂ PENTRU TOATĂ BISERICĂ, AȘA CĂ BISERICII NU-I ESTE GREU SĂ SE ROAGE PENTRU O SINGURĂ PERSOANĂ ȘI FAMILIA ACESTEIA! MULȚI PĂSTORI CAD PENTRU CĂ NU SUNT SUSȚINUȚI DE BISERICĂ. FRAȚILOR, ȘI EI SUNT OAMENI, RUGAȚI-VĂ PENTRU EI ȘI BINECUVÂNTAȚI-I ÎN NUMELE DOMNULUI, NU-I MAI CRITICAȚI! POATE CĂ UNEORI GREȘESC, DAR NOI TOȚI GREȘIM UNEORI ÎN DECIZII. DOMNUL SĂ NE DEA O INIMĂ ÎNȚELEAPTĂ ȘI IUBITOARE!

 

AMIN!


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (34) – „O MISIUNE PENTRU FIECARE”


cropped-bible-1

34. Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s-o ţin din toată inima mea!
(Psalmi 119:34)

 

În viață fiecare dintre noi avem câte ceva de făcut. Ceva important pentru noi. Fiecare avem câte o profesie pe care trebuie să ne-o îndeplinim cu credincioșie. Însă pentru această profesie fiecare trebuie să ne pregătim. Profesorul nu poate preda la clasă dacă nu are o pregătire pedagogică corespunzătoare. Sau dacă predă nu poate avea rezultate foarte bune. Un medic trebuie să termine o facultate de medicină. O asistentă trebuie să facă un liceu sanitar sau o școală postliceală sanitară. Un șofer trebuie să facă școala de șoferi și, eventual, niște cursuri pentru atestat. În zilele noastre chiar și multe mame fac cursuri maternale în care învață cum să-și crească cu pricepere și dragoste copiii. Și exemplele pot continua la infinit.

Pe Calea Domnului lucrurile nu sunt cu mult diferite. Ca să poți predica Cuvântul Domnului trebuie să ai, așa cum spuneam și altădată, o pregătire biblică temeinică. Nu este neapărat nevoie să faci o facultate pentru acest lucru (nici nu este rău), dar în primul rând trebuie ca cel ce vrea să predice să „mănânce” Biblia, adică s-o studieze cu toată atenția din scoarță-n scoarță. Altfel este ceea ce Pavel spunea despre evrei: Le mărturisesc că ei au râvnă pentru Dumnezeu, dar fără pricepere: pentru că, întrucât n-au cunoscut neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, au căutat să-şi pună înainte o neprihănire a lor înşişi şi nu s-au supus astfel neprihănirii pe care o dă Dumnezeu. ” (Romani 10:2-3) Vă mărturisesc cu toată responsabilitatea că, dacă ar fi posibil, fiecare membru din biserică ar vrea să fie păstor doar din dorința de a primi apreciere din partea oamenilor. Însă pentru a fi pus într-o astfel de slujbă trebuie să fii foarte bine pregătit, să poți să faci față tuturor problemelor și piedicilor care pot apărea în viața bisericii. Altfel ești la fel ca un căpitan de vas care vede că vaporul se scufundă, dar în loc să salveze echipajul preferă să se salveze mai întâi pe el. Nu știe, însă, că odată cu echipajul va pieri și el căci nu va avea cine să-i coboare barca de salvare…

Fiecare dintre noi avem în biserică o misiune specială, fiecare trebuie să facem lucrul la care ne pricepem cel mai bine pentru ca biserica să meargă bine. Iar dacă nu ne pricepem, să cerem înțelepciune de la Cel ce „poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi” (Efeseni 3: 20). În biserică nu există „pensionari” în Lucrarea Domnului. Nu poți predica? Atunci poți cânta. Nu ai voce? Atunci poți recita poezii. Poți să te ocupi de lucrarea cu copiii – Școala Duminicală. Poți să te ocupi de timpul de rugăciune sau de timpul de laudă și închinare. Cine nu face nimic în biserică nu face pentru că nu vrea, nu pentru că nu poate.

Așadar, dacă Dumnezeu ți-a încredințat un talant, dacă te-a „însărcinat” cu o misiune specială, du-o până la bun sfârșit! Altfel Dumnezeu îți va lua acel talant și-l va da altuia, iar tu vei rămâne fără răsplată (Matei 25: 14-30).

 

AMIN!

 


3 comentarii

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (33) – „UN DRUM CU «SENS UNIC»”


cropped-bible-1

33. Învaţă-mă, Doamne, calea orânduirilor Tale, ca s-o ţin până la sfârşit!
(Psalmi 119:33)

 

Șoferii știu despre ce vorbesc. Un drum cu sens unic este un drum unde nu ai voie să circuli decât într-un singur sens și unde nu ai voie să întorci. De fapt, nici nu poți întoarce pentru că riști să fii acroșat de cel din spatele tău. Îmi place de multe ori să dau această ilustrație și în ceea ce privește Calea Domnului. Calea aceasta este o cale de pe care, dacă te întorci, se prea poate să cazi. E ca un drum îngust (vezi Matei 7: 13, 14) de munte unde în stânga și în dreapta este prăpastie. Unde să întorci? Nu poți pentru că riști să cazi în prăpastie și să nu te mai poată salva nimeni.

În primul rând, dacă vrei să încerci să te întorci înapoi trebuie să faci un lucru: să te uiți în urmă. Nu te oprește nimeni să te uiți în urma ta la viața pe care ai dus-o și să ți-o analizezi. Dacă îți place ce vezi, te poți întoarce înapoi căzând, dar atunci te întreb: dacă viața ta era bună, de ce te-ai mai întors la Domnul? Cu ce scop? Iar dacă nu-ți place, să nu te mai uiți înapoi niciodată! Titlul unui film este: „Privește înapoi cu mânie”, dar Domnul Isus a spus: „Oricine pune mâna pe plug, şi se uită înapoi nu este destoinic pentru Împărăţia lui Dumnezeu.” (Luca 9:62) De ce a spus Domnul Isus acest lucru? Imaginați-vă un om care ară un ogor, dar în loc să se uite înainte ca să poată trage brazde drepte, el se uită tot mereu ca să vadă cum iese brazda. Însă pentru că nu se uită în direcția corectă, brazdele sale ies strâmbe. Sau imaginați-vă un șofer care, în loc să se uite înainte, se uităt tot mereu înapoi și nu este atent la direcția de mers. Ce se întâmplă? Șansele de a se produce un accident sunt foarte mari. Tot așa și un om care este pus în lucrarea Domnului. Dacă el se tot uită înapoi cu nostalgie la viața pe care o ducea mai înainte, atunci se pot întâmpla trei lucruri: fie lucrarea Domnului stagnează, iar atunci este necesară schimbarea acelui om și punerea în slujbă a altuia mai capabil, fie acea lucrare „șchiopătează” (sau merge „în zig-zag”, cu suișuri și coborâșuri), fie acea lucrare se „accidentează”, se „sparge”, adică dispare, este terminată. Indiferent cum ar fi, rezultatele sunt dezastruoase. De aceea, dacă Dumnezeu ți-a încredințat o lucrare, NU TE UITA NICIODATĂ ÎNAPOI! NU-I ÎNȘELA NICIODATĂ AȘTEPTĂRILE LUI DUMNEZEU! SĂ ȘTII CĂ PE DUMNEZEU NU-L POȚI PĂCĂLI, DAR TU AI TOATE ȘANSELE SĂ CAZI! Autorul epistolei către evrei spune: Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvârşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu. ” (Evrei 12:2) Așadar, dacă trebuie să te uiți într-o anumită direcție, în Lucrarea Domnului direcția corectă nu este decât ÎN SUS. DOMNUL SĂ TE BINECUVÂNTEZE ȘI SĂ TE ÎNTĂREASCĂ ÎN LUCRAREA ÎN CARE TE-A PUS!

 

AMIN!


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (29) – „SCHIMBÂND DIRECȚIA DE MERS”


cropped-bible-1

29. Depărtează-mă de calea necredincioşiei, către Tine, şi dă-mi îndurarea Ta, ca să urmez Legea Ta!
(Psalmi 119:29)

 

Mă gândisem la început să intitulez această meditație „DE PE CALEA MEA PE CALEA LUI”. Mi-am dat seama, însă, că pentru o astfel de schimbare este necesară o schimbare de atitudine și, mai ales, de direcție. De aceea am hotărât să-i dau titlul pe care îl are: „SCHIMBÂND DIRECȚIA DE MERS”. Atunci când ești cu mașina și virezi la stânga sau la dreapta schimbi direcția de mers. Pentru aceasta te orientezi, de regulă, după indicatoarele rutiere.

La un moment dat fiecare dintre noi avem nevoie de astfel de schimbări ale direcției de mers, ale sensului vieții noastre. Când te căsătorești faci o schimbare de sens pentru că nu te mai călăuzești după propriile tale principii, ci după principiile familiei. Când vine un copil în familia ta este o altă schimbare de sens, pentru că principiile soțului și ale soției trec în plan secund, iar pe primul plan sunt puse interesele și principiile copilului. Tot la fel se întâmplă și atunci când faci o schimbare spirituală în viața ta. Te călăuzești după propriile tale interese și principii până la o anumită vârstă, după care simți că e nevoie să faci o schimbare majoră. Simți că nu ești pe o cale bună. Îți dai seama de asta după singurul indicator spiritual care poate avea efecte benefice în viața omului: Biblia.

Până la o anumită vârstă mi-am călăuzit viața după propriile mele reguli. Nu voiam să aud de Dumnezeu decât așa cum credeam eu că Îl cunosc, adică în felul în care Îl cunoaște lumea: un fel de moșneag cu barbă albă care trăiește undeva, sus de tot, departe în cer și care atâta vreme cât nu faci fapte rele (atenție, asta nu implica la mine neapărat facerea de fapte bune în locul celor rele!) te privește cu milă, zâmbind, dar pur și simplu absent, iar dacă Îl superi și faci fapte rele nu te poți aștepta de la El decât la cazanul cu smoală. Sigur că acum știu că nu este așa, dar atunci așa știam. Viața mea căpătase un parcurs negativ, luase o turnură greșită pentru că eu știam că Dumnezeu îngăduie să consumi alcool, să fumezi și să faci alte fapte pe care la vremea aceea nu le catalogam drept păcate. De fapt, nici nu știam clar ce este acela „păcat”. Niciodată preotul nu a venit să mă cheme la biserică. Niciodată oamenii nu-mi spuneau că eram pe o cale greșită. În afară, desigur, de soția mea. Dar a venit o vreme, rânduită de Dumnezeu, când am întâlnit pe calea vieții mele indicatorul care m-a îndreptat pe Calea Mântuirii: Biblia. După ce am citit-o, am socotit toată viața mea de până atunci un gunoi și am luat noi hotărâri în inima mea, fără să știe nimeni, pentru îndreptarea vieții mele. Când am primit primul telefon de la pastorul bisericii unde și acum sunt membru, telefon prin care mi-a spus că vrea să vină în vizită pe la mine, toată lumea a rămas șocată. Inclusiv soția mea. Cum, eu care făcusem cutare și cutare și cutare lucruri să fac acest pas fără să le spun??? Li se părea ceva ciudat! Și în felul acesta toată lumea a rămas cu gura căscată. Iar de atunci hotărârea pe care am luat-o, cu ajutorul Domnului, adică aceea de A FACE O SCHIMBARE DE DIRECȚIE, am dus-o la îndeplinire până în ziua de astăzi. Nu regret nicio clipă acest lucru. Ceea ce regret este că nu am făcut acest pas mai devreme. Dar Eclesiastul spune că este un timp pentru toate. De aceea cred că pentru mine aceea a fost vremea hotărâtă de Dumnezeu. PENTRU FIECARE ESTE O VREME CÂND TREBUIE SĂ FACEM O SCHIMBARE DE DIRECȚIE. DRAGII MEI CARE ÎNCĂ NU AȚI HOTĂRÂT ACEST LUCRU, PROFITAȚI DE VREMURILE DE HAR CARE ÎNCĂ MAI SUNT ȘI NU MAI STAȚI PE GÂNDURI: LUAȚI HOTĂRÂREA DE A-L URMA PE HRISTOS! AZI ESTE VREMEA, MÂINE NU ȘTIM CE-O MAI FI!

AMIN!


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (28) – „CUVÂNTUL CARE TE RIDICĂ”


cropped-bible-1

28. Îmi plânge sufletul de durere: ridică-mă după cuvântul Tău!
(Psalmi 119:28)

 

Poate că de multe ori ai avut sufletul plin de durere, o durerea care te apăsa, care nu-ți dădea pace (cum să-ți dea pace durerea?), o durere din pricina căreia nu mai aveai liniște. Poate că problemele din familia ta au cauzat sau au accentuat această durere. Poate că prietenii tăi ți-au îngreunat sarcina în loc s-o poarte împreună cu tine. Poate că nici măcar biserica nu te-a putut ridica din starea în care te-ai aflat. Poate că simțeai cum vlaga ți se scurge din mușchi, din vene, din oase. Poate că nimeni nu s-a aplecat pe genunchi împreună cu tine când aveai nevoie. Poate că ți se părea ca și cum tot cerul s-ar fi năruit peste tine. Poate că de multe ori te-a durut inima care nu mai suporta atâta durere. Poate că sentimentul de durere te-a făcut să te simți ca un vas de lut care este zdrobit. Poate că și acum mai simți uneori cioburile din inima ta. Însă atunci când te simțeai zdrobit, sfărâmat, pus la pământ ți-ai adus aminte de Cuvântul Domnului care spune: Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită. ” (Psalmi 51:17); „Căci aşa vorbeşte Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este sfânt: „Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie; dar sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite şi să îmbărbătez inimile zdrobite. ” (Isaia 57:15)

Domnul Isus a spus: Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.” ” (Matei 11:28-30). Dragul meu cititor, îți spun din proprie experiență. Când am fost întristat, când inima mea era plină de durere apăsătoare, când am fost jignit, când nu mai aveam liniște, când aveam probleme în familie, când „prietenii” m-au părăsit cum se scutură zgura de argint când este lămurit, când simțeam că nu mai am nicio putere și că nu mai există poate nicio speranță pentru mine, am făcut un gest pe cât de simplu, pe atât de important: sfărâmat și cu o inimă grea și mâhnită, am căzut în genunchi înaintea Domnului și m-am rugat, dar m-am rugat fierbinte, de cele mai multe ori cu lacrimi. Lacrimi de durere, dar și de izbăvire. Lacrimi eliberatoare. Apoi m-am adâncit în Cuvântul Domnului, de unde am căpătat alinare. Cuvântul Domnului m-a ridicat și m-a făcut să văd altfel lucrurile, într-o altă lumină. De aceea, atunci când ai astfel de probleme, descarcă-te înaintea Domnului de ele plecându-ți genunchii la pământ, apoi umple-te de Cuvântul Său cel Sfânt! Vei vedea cu ochii tăi ce putere minunată vei căpăta și poate că Domnul îți va spune ca și lui Iosua: Întăreşte-te numai şi îmbărbătează-te, lucrând cu credincioşie după toată Legea pe care ţi-a dat-o robul Meu Moise; nu te abate de la ea nici la dreapta, nici la stânga, ca să izbuteşti în tot ce vei face. Cartea aceasta a Legii să nu se depărteze de gura ta; cugetă asupra ei zi şi noapte, căutând să faci tot ce este scris în ea; căci atunci vei izbândi în toate lucrările tale şi atunci vei lucra cu înţelepciune. Nu ţi-am dat Eu oare porunca aceasta: „Întăreşte-te şi îmbărbătează-te”? Nu te înspăimânta şi nu te îngrozi, căci Domnul Dumnezeul tău este cu tine în tot ce vei face.” ” (Iosua 1:7-9). DOMNUL SĂ-ȚI DEA BIRUINȚĂ ÎN TOATE LUCRURILE ȘI ÎN TOATE ÎMPREJURĂRILE!

AMIN!