EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (42) – „OCĂRILE, SCRIPTURA ȘI CUNUNA”


cropped-bible-1

42. Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în cuvântul Tău.

(Psalmi 119:42)

Ți-ai pus vreodată întrebarea de ce unii oameni te batjocoresc? Te-ai întrebat vreodată de ce unii oameni nu te pot suferi, deși nu le-ai făcut nimic rău? Dimpotrivă, poate au fost momente când le-ai făcut bine, dar totuși ei te batjocoresc și ți se împotrivesc uneori. Și dacă ți-ai pus astfel de întrebări, ai găsit vreun răspuns? La ce concluzie ai ajuns? Ei, bine, am să-ți spun concluzia la care am ajuns eu.

În lumea de astăzi invidia este din ce în ce mai mare. Dacă oamenii văd că Dumnezeu este de partea ta și te binecuvântează, intervine invidia. De ce tu să ai mai mult și ei nu? De ce animalele tale să fie sănătoase și ale lor nu? Dumnezeu ne binecuvântează zi de zi, și cu cât El ne binecuvântează mai mult, cu atât Satan urlă mai tare împotriva noastră. O vorbă din popor spunea până mai deunăzi: „Să moară capra vecinului!”. Acum această vorbă a fost schimbată: „Să moară vecinul ca să-i iau capra!”. Asta pentru că „vulpea dacă nu ajunge la struguri, zice că-s acri”, ca să folosesc tot un proverb. Problema nu este asta. Noi știm că oamenii ne batjocoresc pentru că și pe Domnul Isus L-au batjocorit, nu-i o noutate. Problema nu-i aici. Problema care se pune este cum răspundem noi la batjocuri.

Am avea două posibilități de a răspunde.

  1. „ochi pentru ochi” (Exodul 21: 24). Adică am putea și noi să-i ocărâm pe cei care ne ocărăsc. Cine ne-ar putea împiedica? Dar ce rost ar avea? Oare în felul acesta i-am face să tacă? Se stinge, oare, focul cu paie? Și în această situație cu ce am fi noi mai buni, mai deosebiți decât ei? Răspuns: cu nimic, firește. În această situație, intervine a doua posibilitate.
  2. Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră!
    Bucuraţi-vă şi înveseliţi-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe prorocii care au fost înainte de voi.”
    (Matei 5:11-12).
    Așadar, Domnul Isus ne cheamă să ne bucurăm când suntem batjocoriți. Poate că lucrul acesta nu ne este foarte la îndemână. Poate că atunci când sufletul tău este înțepat de batjocurile oamenilor firea te-ar îndemna să te răzbuni. Poate că te gândești că ai tot dreptul s-o faci. Și eu am avut uneori astfel de gânduri. Dar haideți să ne amintim ce-i spunea Domnul Isus lui Petru când acesta a vrut să-L apere cu sabia: Crezi că n-aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?” (Matei 26:53). Așadar, Domnul Isus avea posibilitatea să se răzbune pe călăii Săi, dar totuși nu a făcut-o pentru că știa că Scripturile trebuiau să se împlinească în ceea ce-L privea. Tot în Scripturi Domnul Isus a spus despre noi: „V-am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.” (Ioan 16:33)

Așadar, Domnul Isus nu a spus că voi fi scutiți de necazuri sau de ocări. Atunci OARE NU SE CUVINE OARE CA ȘI NOI SĂ NE SUPUNEM ÎN ASCULTARE ȘI CU CREDINȚĂ ȘI SĂ LĂSĂM SCRIPTURILE SĂ SE ÎMPLINEASCĂ ȘI ÎN DREPTUL NOSTRU? AJUTĂ-NE, DOAMNE, ȘI DĂ-NE PUTERE CA SĂ RĂBDĂM PÂNĂ LA CAPĂT ȘI SĂ PRIMIM CUNUNA DUPĂ CARE ALERGĂM!

 

AMIN!

Reclame


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (41) – „O STRIGARE DISPERATĂ”


cropped-bible-1

41. Să vină, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mântuirea Ta, după făgăduinţa Ta!
(Psalmi 119:41)

 

Avem momente în viață când simțim cum valurile ne acoperă, ne simțim acaparați de brațele nemiloase ale problemelor și simțim focul cuptorului, parcă încins de șapte ori mai mult decât de obicei. Unii dintre noi ne-am întors la Dumnezeu din mijlocul unei astfel de văpăi crezând că toate vor fi doar lapte și miere. Ce am constatat fiecare după aceea, știe fiecare în dreptul său.

Aș vrea, însă, să mă refer acum la momentul întoarcerii noastre la Dumnezeu. Cei mai mulți dintre noi am încercat să ne rezolvăm problemele singuri, fără Dumnezeu. Am încercat, dar am eșuat lamentabil. Am eșuat pentru că în ceea ce privește problemele vieții nu poți avea sorți de izbândă dacă nu-L ai ca aliat pe El. Mulți au fost căzuți în patima alcoolului, al tutunului, unii au apucat calea drogurilor. Mulți au căzut în capcana curviei sau a relațiilor nepotrivite descrise de apostolul Pavel în Romani 1: 24-32. Unii și-au pierdut locul de muncă din pricina problemelor cu alcoolul. Alții și-au destrămat familiile. Alții au ajuns în închisoare. Alții au murit în diferite accidente. Alții au fost uciși de tovarășii de pahar. Alții s-au sinucis. Dar slăvit să fie Domnul că pe noi El ne-a găsit și ne-a „recuperat” la timp! Stau de multe ori și mă gândesc analizându-mi viața și de fiecare dată ajung la o singură concluzie: dacă nu ar fi fost El, eu astăzi nu aș fi avut familie, nu aș fi avut un loc de muncă și poate că aș fi ajuns cine știe ce vagabond! Dar mulțumesc Domnului că El s-a îndurat de mine și m-a mântuit, schimbându-mi viața după voia Sa și transformându-mă într-o ființă nouă (Romani 6: 4; 1 Corinteni 5: 7; 2 Corinteni 5: 17; Galateni 6: 15).

Aș vrea să închei cu versetele pe care mi le amintesc de fiecare dată când am probleme și sunt încercat:

Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.” (Matei 11:28-30)

Smeriţi-vă, dar, sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalţe. Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi. Fiţi treji şi vegheaţi! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcneşte şi caută pe cine să înghită. Împotriviţi-vă lui tari în credinţă, ştiind că şi fraţii voştri în lume trec prin aceleaşi suferinţe ca voi. Dumnezeul oricărui har, care v-a chemat în Hristos Isus la slava Sa veşnică, după ce veţi suferi puţină vreme, vă va desăvârşi, vă va întări, vă va da putere şi vă va face neclintiţi. A Lui să fie slava şi puterea în vecii vecilor! Amin.
(1 Petru 5:6-11)

 

AMIN!


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (40) – „DINCOLO DE NĂZUINȚE”


cropped-bible-1

40. Iată, doresc să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc în neprihănirea cerută de Tine!
(Psalmi 119:40)

Inima fiecăruia dintre noi are diverse năzuințe. Unele dintre ele sunt năzuințe materiale legate de profesie (oamenii își doresc să aibă diverse meserii care le plac și, dacă este posibil, le aduc și ceva mai mulți bănuți), de întemeierea unei familii frumoase, de posesiuni materiale (mașini de lux, vile, conturi „grase” în bănci etc.). În general, astfel de năzuințe le au tinerii. Odată trecut de 40 de ani vezi că unele s-au împlinit, altele au rămas la stadiul de dorință. Nu totul ni se împlinește.

Pe plan spiritual, însă, lucrurile stau cu totul altfel. Dacă îți dorești cu adevărat un lucru iar acel lucru este după voia Domnului, atunci ai toate șansele ca năzuința ta să se împlinească. Domnul Isus a spus: De aceea vă spun că orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea. ”(Marcu 11:24). Nu-i totul să îți dorești, trebuie ca lucrul pe care ți-l dorești să fie după voia lui Dumnezeu. De exemplu, Dumnezeu nu-ți va da niciodată un lucru care contravine Bibliei. Am auzit, spre exemplu, că unii, înainte de a pleca la furat spun: „Doamne-ajută!”. Cum să te ajute Dumnezeu la furat când una dintre cele zece porunci spune: „Să nu furi!”? Nu Dumnezeu este Cel care te ajută în această situație, ci Satan. Se spune că Satan are trei obiecte: o furcă, o pătură și o tobă. Cu furca te împinge să faci lucruri rele. Tu, care ești „creștin”, spui: „Cum să fac așa ceva? Mă vede Dumnezeu!”. Atunci el repede vine cu pătura și spune: „Nu te vede, că te acopăr eu.”. Și tu faci acel lucru, convins că Dumnezeu nu vede. Dar Satan, șiret și pervers cum este, după ce ai făcut lucrul pe care nu trebuia să-l faci, se apucă și bate toba. Și în felul acesta află toată lumea „ce a făcut «pocăitul» ăla”. Așadar, ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să ți se îndeplinească! Dar s-ar putea să nu-ți fie de ajutor, ci dimpotrivă, să te afunde în mocirlă.

Omul lui Dumnezeu, însă, își dorește lucruri plăcute lui Dumnezeu, își dorește să trăiască în neprihănire, nu în păcat și promiscuitate. Nu este, însă suficient să-ți dorești. Dincolo de năzuințele noastre este ÎMPLINIREA. DOAMNE, TE ROG SĂ NE ÎMPLINEȘTI NĂZUINȚELE NOASTRE CARE SUNT DUPĂ VOIA TA ȘI SĂ NE ÎMPIEDICI SĂ NE DORIM LUCRURI CARE CONTRAVIN VOII TALE PENTRU NOI!

 

AMIN!


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (39) – „«VACCINUL» LUI DUMNEZEU”


cropped-bible-1

39. Depărtează de la mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sunt pline de bunătate.
(Psalmi 119:39)

Mai întâi vreau să stabilim din capul locului foarte bine un lucru. Ocara despre care vorbește psalmistul David NU vine de la Dumnezeu. Dumnezeu NU ocărăște pe nimeni. Să vedem de ce.

Explicația dicționarului pentru cuvântul „ocară” este următoarea: Vorbă sau faptă care mustră, ceartă, rușinează pe cineva; ocărâre; umilire, înfruntare; defăimare, jignire, insultă; situație rușinoasă, dezonorantă în care se află cineva; rușine, dezonoare. Este foarte adevărat că de multe ori Dumnezeu alege să mustre pe cei care greșesc, însă mustrarea nu îmbracă niciodată forma jignirii, a umilirii sau a ofensei, pentru că Dumnezeu mustră cu dreptate, dar și cu dragoste. El nu mustră pe cineva ca să-l dărâme, ci ca să-l facă să se îndrepteze și să i se consolideze credința.

Am ținut să fac această precizare pentru o mai bună înțelegere a sensului textului biblic. Așadar, în cazul acestui verset explicația concretă ar fi că Dumnezeu îi mustră pe oameni cu o mustrare care uneori doare, dar care vindecă. Când medicul îți face un vaccin te doare, dar știi că în felul acesta „șansele” de a te îmbolnăvi de boala respectivă scad drastic. Uneori Dumnezeu este nevoit să ne „vaccineze” împotriva păcatului care ne invadează și ne infectează zi de zi viața. Și dacă este să punem în balanță boala cu vaccinul, constatăm că boala doare mai tare.

În concluzie, DECÂT SĂ TE ÎMBOLNĂVEASCĂ (POATE DEFINITIV) PĂCATUL, MAI BINE ACCEPTĂ „VACCINUL” (MUSTRAREA) DOMNULUI! DOARE, DAR ÎȚI VINDECĂ SUFLETUL ȘI ȚI-L SCAPĂ DE LA O MOARTE SPIRITUALĂ IMINENTĂ!

 

AMIN!


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (38) – „DUMNEZEU SE ȚINE DE CUVÂNT”


cropped-bible-1

38. Împlineşte-Ţi făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!
(Psalmi 119:38)

Cu mulți ani în urmă promiteam destul de ușor anumite lucruri, după care „uitam” să mă țin de cuvânt. Unul dintre lucrurile pe care le promiteam era acela că mă voi pocăi. Am promis ani de zile acest lucru, dar nu mi-am respectat promisiunile. Făceam astfel de promisiuni mai ales atunci când mă aflam la strâmtorare, ca să scap mai ușor. Pentru mine erau un fel de refugiu. Până într-o zi, când, sătul de viața pe care o duceam și de făgăduințele neonorate până atunci, am hotărât că este vremea s-o rup cu păgânătatea și să mă pocăiesc cu adevărat. Și m-am ținut de promisiune, iar de atunci caut ca, indiferent ce ar fi, să mă țin de făgăduințele pe care le fac, evitând să promit ceva dacă nu sunt sigur că pot împlini. Dar chiar și așa se mai întâmplă uneori ca, independent de voința mea, să nu-mi pot împlini făgăduințele.

Cu Dumnezeu, însă, este altceva. El ce făgăduiește și împlinește. El nu este un om. El ne-a făcut multe făgăduințe pe care le-a îmălinit sub ochii noștri. Voi căuta să enumăr câteva situații în care Dumnezeu S-a ținut de cuvânt.

  1. Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.” (Geneza 3:15) S-a ținut Dumnezeu de cuvânt? Absolut că DA, ni L-a trimis pe Domnul Isus care a fost și este în permanent război cu Satan (șarpele cel vechi – 12: 9; 20: 2). La cruce Satan credea că Domnul Isus este definitiv învins, dar tocmai atunci El i-a zdrobit capul acestuia prin faptul că nu a dat deloc înapoi, ci a mers până la capăt pentru mântuirea noastră.
  2. „Întoarce-te şi spune lui Ezechia, căpetenia poporului Meu: „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul tatălui tău David: „Ţi-am auzit rugăciunea şi ţi-am văzut lacrimile. Iată că te voi face sănătos; a treia zi, te vei sui la Casa Domnului. ” (2 Împăraţi 20:5) Dumnezeu i-a promis împăratului Ezechia că îl va vindeca. A împlinit Dumnezeu această făgăduință? Desigur! Ezechia a fost vindecat chiar în clipa aceea, iar semnul prin care Dumnezeu a adeverit acest lucru îl știm și se găsește scris în 2 Împărați 20: 11.
  3. Dumnezeu, când a dat lui Avraam făgăduinţa, fiindcă nu putea să Se jure pe unul mai mare decât El, S-a jurat pe Sine însuşi şi a zis: „Cu adevărat te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa.” ”(Evrei 6:13-14) Așadar, Dumnezeu i-a promis lui Avraam că îi va înmulți sămânța. S-a ținut Dumnezeu de cuvânt? DA, sămânța lui Avraam (adică urmașii săi) a devenit foarte numeroasă. Dintr-un om sterp, am putea spune dintr-un om aproape mort s-au născut milioane de oameni. Dumnezeu i l-a dăruit la bătrânețe pe Isaac punându-l la încercare, dar în același timp dovedindu-Și credincioșia.
  4. Mai am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor. ” (Ioan 10:16) Domnul Isus ne vorbește aici despre mântuirea Neamurilor. Dacă până atunci Neamurile erau păgâne, iată că astăzi vedem cu ochii noștri împlinirea profeției acesteia prin faptul că foarte mulți oameni care fac parte, istoricește vorbind, dintre neamuri, se întorc la Dumnezeu, Îl primesc în viața lor pe Domnul Isus ca Domn și Mântuitor personal și caută să facă voia Domnului. S-a ținut Dumnezeu de cuvânt și în acest sens? Sigur că DA!

Așadar, vedem că Dumnezeu se ține de promisiunile pe care le face. Întrebarea care se pune este: NOI NE ȚINEM DE PROMISIUNILE NOASTRE FAȚĂ DE DUMNEZEU? DOAMNE, AJUTĂ-NE!

 

AMIN!


Scrie un comentariu

POVESTIRI BIBLICE PENTRU COPII: LECȚIA 1 – MINUNATA LUCRARE DIVINĂ


Reeditare din data de 11 aprilie 2013

LA ÎNCEPUT…

Biblia începe cu Dumnezeu. El a făcut cerurile minunate de sus și pământul pe care locuim noi.

La început, pământul era pustiu și gol. O tăcere adâncă domnea pretutindeni. Niciun animal, nicio pasăre, niciun copil…

Apoi, dintr-odată, Dumnezeu a spus: „Să fie lumină!” și așa a fost. Dumnezeu a despărțit lumina de întuneric, numind lumina: Zi, iar întunericul: Noapte. Aceasta a fost prima zi.

În cea de-a doua zi, Dumnezeu a despărțit apele de sus de apele de jos făcând loc întinderii cerului atmosferic.

A treia zi Dumnezeu a adunat apele la un loc și a scos la iveală uscatul. Apoi, El a acoperit câmpiile, dealurile și munții cu iarbă și cu tot felul de tufișuri și pomi, pe crengile cărora se legănau îmbelșugate roadele: măsline, mere, pere, mure și fragi.

În cea de-a patra zi la orizont a apărut discul roșiatic al soarelui, iar pe înserate s-a arătat și luna, ca o împărăteasă a cerului, însoțită de suita miliardelor de stele.

A cincea zi pământul s-a umplut de gălăgie. Ce a creat Dumnezeu în această zi? Păsările cerului și peștii mării. I-a făcut de toate formele, culorile și mărimile: balene, păstrăvi argintii, rândunele, gâște, struți.

A șasea zi Dumnezeu a făcut târâtoarele și animalele câmpului: vaci, cai cu coama rotată, oi, câini și pisici, dar și tigri, urși, lei, șopârle și șoareci. Toate acestea au fost făcute ca dar pentru ziua de naștere a omului. În lecția următoare vom învăța despre facerea omului. S-ar putea ca tu deja săștii cum l-a chemat.

În ziua a șaptea Dumnezeu S-a odihnit de toată lucrarea Lui. El a binecuvântat-o și a sfințit-o pentru că toate erau acum frumoase și la locul lor. (Genesa 1)

img109

PĂRINȚI: „Prin credință, noi pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu.” (Evrei 11: 3)

COPII: 1. Unde locuiește Dumnezeu?

                 2. Cine poate da viață tuturor făpturilor?

                 3. Poți să enumeri câteva lucruri făcute de El?

(Din cartea „101 întâmplări preferate din BIBLIE”, de Ura Miller)


Scrie un comentariu

POVEȘTI DE ADORMIT COPIII… MARI


Reeditare din data de 9 aprilie 2013

De o bună bucată de vreme preoții ortodocși au căpătat păgubosul obicei de a plimba icoane pe stradă. Mă rog, asta n-ar fi neobișnuit, dacă nu ar plimba și icoane NEOBIȘNUITE. Dacă până acum 20 de ani românii erau prea puțin obișnuiți cu pelerinajele la așa-zisele icoane făcătoare de minuni sau moaște (multe dintre ele fiind niște falsuri dovedite de către unii preoți care s-au pocăit), acum aceste pelerinaje au devenit deja o banalitate cotidiană. Nu de puține ori am văzut oameni în toată firea, tineri sau bătrâni, femei sau bărbați, călcându-se efectiv în picioare pentru a pupa niște racle în care nu se știe exact ce se află sau niște icoane care „plâng”, de multe ori din cauza condensului sau a diferitelor substanțe introduse în vopselurile folosite. Normal că toate astea costă, și nu puțin! Pe urmă, am văzut oameni care, la fiecare praznic mai important, se calcă în picioare pentru 2-3 sarmale (unele „de post”) pe care le oferă cine știe ce biserică. De multe ori m-am întrebat: oare oamenii ăștia ar fi murit de foame dacă n-ar fi mâncat cele 2-3 sarmale? Că unii sunt veniți de la zeci de kilometri! Dar dacă-i întrebi ceva despre slujba săvârșită de preoți ridică neștiutori din umeri! Din păcate, asta ne conduce la o singură concluzie: oamenii s-au DEZUMANIZAT! Nu de puține ori a fost nevoie ca, la astfel de praznice, unde ar trebui să fie liniște și pace, să intervină Jandarmeria pentru aplanarea conflictelor! Și atunci întreb și eu: suntem noi oare creștini? Suntem creștini cu adevărat?

Dar să revenim la oile noastre. De câțiva ani de zile există obiceiul să fie plimbată prin București o icoană cel puțin ciudată, anume icoana în care Fecioara Maria are TREI mâini! Ce fel de hidoșenie o mai fi și asta? m-am întrebat. O fi avut Sfânta Fecioară TREI mâini? EXCLUS! Așadar:

ADEVĂR SAU ÎNȘELĂCIUNE?

Am căutat imagini despre așa-zisa icoană făcătoare de minuni a Maici Domnului, și anume cea în care Sfânta Fecioară apare cu trei mâini. Am găsit mai multe imagini, din care am extras câteva, TOATE DIFERITE UNA FAȚĂ DE CEALALTĂ! Priviți și „vă cruciți”! Oare care o fi cea făcătoare de minuni? OAMENI BUNI, ESTE ÎNCĂ O MAAAAAAARE ÎNȘELĂTORIE A BOR CARE DUCE OAMENII ÎN NECUNOȘTINȚĂ DE DUMNEZEU, DECI ÎN IAD!

images (3)images (1)

0628threehandedicon01images

images (2)

Am căutat, apoi, ceva informații despre această icoană. Am găsit chiar pe un site ortodox. Priviți ce inepții și legende sau povești de adormit copiii… mari am găsit scris:

Panaghia Tricherousa – Icoana Maicii Domnului cu trei maini

Panaghia Tricherousa este o icoana de iconostas, foarte veche, cunoscuta ca „Icoana Maicii Domnului cu trei maini”. Icoana se afla in prezent la Manastirea Hilandar din Muntele Athos. Cei ce nu cunosc istoria acestei icoane inclina sa creada, in mod gresit, ca cele trei maini reprezentate sunt ale Maicii Domnului. Insa nu este asa. Initial era o icoana realizata intru totul dupa canoanele iconografice, asemanatoare cu Maica Domnului Hodogitria – „Aratatoarea caii”. Potrivit traditiei, aceasta icoana a Maicii Domnului era zestrea de familie a Sfantului Ioan Damaschin si o avea in casa lui din Damasc, chiar cand fusese intaiul sfetnic al stapanitorului saracinilor, califul musulman Ualid (705-715).
Dupa ce Sfantul Ioan Damaschin a tinut cuvantarile pentru apararea icoanelor, iconoclastii i-au taiat mana dreapta. Atunci Sfantul Ioan, tinand mana sa taiata, a cazut inaintea acestei icoane a Maicii Domnului, cerand sa-l vindece, si Maica Domnului intr-adevar a vindecat mana Sfantului, care s-a alipit in chip minunat la locul ei.
Drept multumire si recunostinta nemarginita, Sfantul Ioan a adaugat la icoana Maicii Domnului o mana din argint, in partea de jos, astfel incat da impresia ca Maica Domnului are o a treia mana. De atunci in aceasta icoana purtand numele „Cu trei maini” (sl.:Troerucica; gr.: Tricherousa), sub mainile Maicii Domnului, este reprezentata si mana Sfantului Ioan Damaschin.
Pana in secolul al XIII-lea, icoana a fost pastrata in Lavra Sfantului Sava, cand Sfantul Sava, primul Arhiepiscop al Serbiei, a venit aici in pelerinaj, iar parintii manastirii i-au daruit-o ca binecuvantare. Acesta a luat icoana in Serbia, iar mai apoi, in chip minunat a ajuns in Sfantul Munte Athos. In vremea unei rascoale civile din Serbia, in timpul domniei Regelui Urosh al V-lea, catarul care purta icoana in fata armatei s-a pierdut, ajungand in chip necunoscut la Hilandar.
Una dintre minunile Maicii Domnului, savarsite in Manastirea Hilandar, a avut loc in momentul in care calugarii au inceput sa se certe pentru a ocupa postul de staret. In acel moment, icoana Maicii Domnului Tricherousa a plecat singura, de unde era pusa mai inainte, si s-a asezat in scaunul de staret. Un calugar pustnic, cu viata sfanta, a venit la manastire si a spus celor de aici urmatoarele: „De acum inainte, pentru a evita mahnirea si cearta, nici un staret nu va mai fi ales in Manastirea Hilandar, din moment ce insasi Maica Domnului ocupa aceasta pozitie si conduce manastirea.”
Cu toate ca acest tip de icoana nu este cuprins in nicio erminie a zugravilor, exista chiar si in tara noastra, in special in nordul Moldovei, icoane ale Maicii Domnului, cu cea de-a treia mana. Bisericii „Maica Precista” din Ploiesti, Tarul Alexandru al II-lea al Rusiei, a donat in anul 1877, o icoana in care este reprezentata Maica Domnului cu trei maini. Icoana de acest tip a fost pictata pentru comercializare, si vanduta in reproduceri de sute de mii de exemplare, chiar prin intermediul Patriarhiei Romane. Din pacate, unii iconografi, care au pictat copii dupa aceasta icoana, au lasat o interpretare eronata in acest sens, ca si cum ar fi vorba despre cele trei maini ale Nascatoarei de Dumnezeu.
Pomenirea icoanei Tricherousa se face in 4 decembrie, de praznicul Sfantului Ioan Damaschin, si in chip deosebit in zilele de 28 iunie si 12 iulie.

SURSA: www.crestinortodox.ro

SE IMPUN CÂTEVA ÎNTREBĂRI:
1. OARE PRIN ADĂUGAREA ÎNCĂ UNEI MÂINI NU A FOST PÂNGĂRITĂ ICOANA? DACĂ UN PICTOR DIN ZILELE NOASTRE ADAUGĂ CEVA UNEI ICOANE, ESTE PRIVIT CA UN PROFANATOR!
2. DACĂ SFÂNTUL IOAN DAMASCHINUL A SLUJIT UNUI MUSULMAN, CUM SE FACE CĂ NICI ACEL MUSULMAN NU S-A CREȘTINAT, NICI SFÂNTUL NU A DEVENIT MUSULMAN?
3. SCRIE UNDEVA ÎN BIBLIE CĂ FECIOARA MARIA A VINDECAT VREO BOALĂ? DOAR A FOST MAICA DOMNULUI!
4. CUM DE A PLECAT SINGURĂ ICOANA? ÎNCĂ N-AM AUZIT DE O EREZIE MAI MARE: O ICOANĂ CARE SĂ „FACĂ PICIOARE”! UNDE SCRIE ÎN BIBLIE DESPRE VREUN OBIECT CĂ S-AR FI ÎNSUFLEȚIT?
5. DE CE SE POMENEȘTE DE 3 ORI PE AN ACEASTĂ ICOANĂ? ÎNTÂMPLAREA CU SFÂNTUL IOAN DAMASCHINUL A AVUT LOC DE TREI ORI?