EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)


Un comentariu

Biserica din casa ta


„5. Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. ” (1 Petru 2:5)

„9. Voi însă sunteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfânt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată; ” (1 Petru 2:9)

Subiectul de astăzi așteaptă de aproape un an de zile să fie scris, deoarece, cel puțin în opinia mea, un astfel de subiect este destul de delicat și nu poate fi abordat oricum. El ar trebui să facă parte din viața reală a individului, dar mai ales a celor care susținem sus și tare că suntem copii ai Domnului, răscumpărați prin sângele jertfei Domnului Isus Hristos.

Vă spun de la început că nu știu exact ce întindere va avea acest articol. Acest subiect despre care am spus că a așteptat aproape un an de zile este un subiect pe care l-am „rumegat” atât cât am putut de bine, la care am meditat îndelung și pe care l-am lăsat mai întâi la „dospit” în inima mea, apoi l-am pus la „copt” în „cuptorul” creierului meu, acolo unde am căutat să-i adaug puterea Cuvântului lui Dumnezeu. Nu-mi place să fac lucrurile pe fugă, cu atât mai mult când vine vorba despre subiecte delicate din Cuvântul Domnului. Încerc să tratez Cuvântul Domnului cu câtă seriozitate pot. De aceea am preferat să amân aproape un an scrierea acestui articol fie din lipsa timpului necesar, fie din lipsa inspirației. Dar cum inspirația divină vine de sus, acum, când am oarece timp, mă rog ca Domnul să pună în inima mea această inspirație ca nu cuvintele mele să fie la mijloc, ci ale Domnului. Dumnezeu să mă ajute la lucrul acesta!

Așadar, vorbim despre un fel de biserică, dar nu despre orice fel de biserică. În orice accepțiune, cuvântul „biserică” are două sensuri, ambele proprii, nu figurate. În cazul de față nu ne vom referi la biserică în accepțiunea de clădire destinată actelor de cult, de închinare sau liturgice, ci în accepțiunea de grup de persoane adunate în scopul închinării, al venerării lui Dumnezeu, după cum suntem învățați prin Cuvântul Domnului din Efeseni 5:19 și Coloseni 3:16. Nu ne interesează în mod deosebit clădirile zidite din cărămizi, ci acele clădiri zidite din sufletele oamenilor. Este o pierdere importantă atunci când o clădire de biserică dispare din diferite motive (incendiu, calamități etc.), dar este o pierdere incomensurabilă atunci când dispare biserica din inima ta și biserica din casa ta. O clădire de biserică poate fi refăcută, dar pagubele produse de îndepărtarea de Dumnezeu de cele mai multe ori lasă urme atât de adânci, încât nu se mai șterg niciodată.

Mă doare sufletul să văd că bisericile sunt din ce în ce mai goale, dar cel mai mult mă doare să văd că inimile oamenilor sunt din ce în ce mai goale. Se prea poate ca cele două aspecte să aibă legătură între ele. O inimă goală este o premisă serioasă pentru o clădire de biserică goală în viitorul apropiat. De ce sunt adunările goale? Pentru că inimile noastre sunt din ce în ce mai goale. Nu mai există Dumnezeu în inimile noastre. Suntem reci. Suntem goi. Suntem fazi (fără gust) înaintea Domnului, deși El a spus că noi trebuie să fim sare (Matei 5:13; Marcu 9:50; Luca 14:34).

Să trecem la subiect. În primul rând BISERICA DIN CASA TA TREBUIE SĂ AIBĂ ALTAR. Altarul este locul cel mai important într-o biserică. Acolo este SFÂNTA SFINTELOR. La fel trebuie să fie și în casa ta. Trebuie să existe un loc special de închinare. Un loc special de întâlnire cu Domnul în rugăciune, în mijlocul laudelor și în studiul Cuvântului. Un loc în care să te întâlnești zi de zi cu Domnul tău. Un loc pe care să nu-l ocolești și în care să simți legătura ta cu Dumnezeu. Un loc în care Duhul Domnului să-Și facă prezența la întâlnirea cu tine. Iar dacă ai acel loc special, să nu întârzii la întâlnirea cu Domnul tău! Ai un asemenea loc în casa ta? Dacă da, atunci ferice de tine! Dacă nu, atunci caută să-ți faci urgent un astfel de loc!

Apoi TREBUIE SĂ AI UN TIMP SPECIAL DE PĂRTĂȘIE CU DUMNEZEU.  Nu 5 minute, nu 10 minute, nu neapărat o oră, ci atât cât simți prezența Domnului. Dumnezeu nu este legat de timp, El este atemporal. Cunosc persoane care la glasul Domnului se trezesc în toiul nopții ca să stea de vorbă cu El. Dumnezeu vrea să stea de vorbă cu tine. Este dornic să facă acest lucru. Poate de multe ori tânjește să-ți vorbească. Ești și tu dispus să-L asculți și să-I vorbești? Ai un timp special de părtășie cu Dumnezeu? Dacă da, atunci ferice de tine! Dacă nu, atunci rezervă-ți urgent un astfel de timp!

Un alt „ingredient” necesar și important pentru biserica din casa ta este O INIMĂ DEDICATĂ LUI DUMNEZEU. Spiritual vorbind, inima este cel mai important organ al omului duhovnicesc. O inimă împărțită cu lumea nu este plăcută Domnului. De asemenea, o inimă bună nu înseamnă neapărat o inimă duhovnicească. El vrea ca inima noastră să fie dedicată 100% Lui. O inimă care să ardă de nerăbdare pentru a se întâlni cu Domnul ei. O inimă care să bată cu putere pentru Domnul și să-L simtă prin fiecare fibră a ei. O inimă care să simtă durerea împreună cu cel ce se află în durere și care să se bucure de fiecare dată când aproapele nostru se bucură. O inimă care să se întristeze după voia Domnului atunci când vede lucruri care nu sunt corecte înaintea lui Dumnezeu. O inimă puternică și luptătoare atunci când este cazul și o inimă care să verse lacrimi atunci când este cazul. O inimă duhovnicească ce arde ca o lumânare pe altarul lui Dumnezeu. Ai tu o asemenea inimă? Dacă da, atunci ferice de tine! Dacă nu, atunci roagă-te de urgență Domnului ca să-ți transforme inima!

Ultimul lucru care îmi trece prin minte atunci când mă gândesc la biserica din casa noastră, dar cu siguranță nu cel mai lipsit de importanță, ba chiar foarte important înaintea Domnului, este să ai O FAMILIE DEDICATĂ DOMNULUI ȘI RUGATIVĂ. Aici de multe ori sunt mari probleme. De ce? Pentru că Satanei nu-i place timpul de rugăciune. Deloc. Rugăciunea este arma cea mai puternică și mai eficace împotriva lui. Și când tu îți propui să ai un timp de rugăciune, tocmai atunci intervine Satana. „Poate ai altă treabă, de ce să-ți pierzi timpul rugându-te?”, îți șoptește el. „În loc să te rogi nu mai bine te duci la vecinul tău să-l ajuți la cutare lucru? Vezi că prietenul tău are nevoie de tine!” sau „Ce-ar fi să te odihnești un pic? Ești prea obosit!”. Și câte și mai câte motive numai să nu te rogi… Mai sunt și motivele de întristare atunci când familia ta nu se așează pe genunchi la rugăciune cu tine. Când nu ai o familie dedicată rugăciunii e greu, tare greu, iar greutatea asta trebuie s-o duci tu, copil al Domnului! E crucea ta, nu căuta să tai din ea! Roagă-te pentru ei ca Domnul să-i transforme și să-i facă oameni după voia Sa! Ai o astfel de familie? Ferice de tine! Nu o ai? Roagă-te!

Și acum, la sfârșit, nu uita un lucru: INDIFERENT CUM AR FI SITUAȚIA, EȘTI UN OM BINECUVÂNTAT. CAUTĂ SĂ NU PIERZI ACEASTĂ BINECUVÂNTARE ȘI DU-O CU TINE PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ALERGĂRII TALE PE ACEST PĂMÂNT! DOMNUL SĂ FIE CU TINE ÎN TOT CEEA CE FACI DUPĂ VOIA SA! AMIN!


Scrie un comentariu

Plan biblic – Pildele lui Isus – ziua 12


Devoțional

BURUIENI IN GRĂDINĂ, SORTAREA PEȘTILOR

Ambele pilde ne arată, printre altele, că frecventarea unei biserici, chiar şi pentru o perioadă lungă de timp, nu echivalează întotdeauna cu o inimă nouă şi cu o relaţie cu Isus. În acest sens, ar trebui să ne examinăm inima pentru a fi siguri că ne bazăm pe Hristos și nu pe creștinismul nostru, pentru mântuirea noastră. 

Te-ai surprins vreodată spunând, „O, am fost întotdeauna un creştin”, sau „O, am frecventat întotdeauna biserica”, atunci când ai fost întrebat despre mărturia ta? Sunt mai importante cunoştinţele din Scriptură decât relaţia ta cu Hristos? Te bazezi pe neprihănirea ta, în loc să-ți cultivi dorinţa de sfinţenie? Încerci să te menții pe „linia de plutire a mântuirii” în loc să faci cunoscută Evanghelia și astfel să contribui la avansarea Împărăţiei lui Dumnezeu? 

Aceste pilde nu sunt o scuză pentru a evita păcatul evident în biserică. Liderii bisericii nu trebuie sã lase neobservate situațiile in care membrii păcătuiesc. Cu toate acestea, în loc să devenim detectivi spirituali și să ne punem astfel în situația de a găsi „buruienile” din biserica noastră și din bisericile din jurul nostru, ar trebui să ne examinăm inimile pentru a vedea dacă vreo buruiană își face loc acolo!

‘Isus le-a pus înainte o altă pildă și le-a zis: „Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a semănat o sămânţă bună în ţarina lui. Dar, pe când dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a semănat neghină între grâu și a plecat. Când au răsărit firele de grâu și au făcut rod, a ieșit la iveală și neghina. Robii stăpânului casei au venit și i-au zis: ‘Doamne, n-ai semănat sămânţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?’ El le-a răspuns: ‘Un vrăjmaș a făcut lucrul acesta.’ Și robii i-au zis: ‘Vrei dar să mergem s-o smulgem?’ ‘Nu’, le-a zis el, ‘ca nu cumva, smulgând neghina, să smulgeţi și grâul împreună cu ea. Lăsaţi-le să crească amândouă împreună până la seceriș; și, la vremea secerișului, voi spune secerătorilor: «Smulgeţi întâi neghina și legaţi-o în snopi, ca s-o ardem, iar grâul strângeţi-l în grânarul meu.»’” ‘ Matei 13:24-30 https://my.bible.com/bible/191/MAT.13.24-30
‘Atunci, Isus a dat drumul noroadelor și a intrat în casă. Ucenicii Lui s-au apropiat de El și I-au zis: „Tâlcuiește-ne pilda cu neghina din ţarină.” El le-a răspuns: „Cel ce seamănă sămânţa bună este Fiul omului. Ţarina este lumea; sămânţa bună sunt fiii Împărăţiei; neghina sunt fiii celui rău. Vrăjmașul care a semănat-o este diavolul; secerișul este sfârșitul veacului; secerătorii sunt îngerii. Deci, cum se smulge neghina și se arde în foc, așa va fi și la sfârșitul veacului. Fiul omului va trimite pe îngerii Săi și ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile care sunt pricină de păcătuire și pe cei ce săvârșesc fărădelegea și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo vor fi plânsul și scrâșnirea dinţilor. Atunci , cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit să audă. ‘ Matei 13:36-43 https://my.bible.com/bible/191/MAT.13.36-43
‘ Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de pești. După ce s-a umplut, pescarii îl scot la mal, șed jos, aleg în vase ce este bun și aruncă afară ce este rău. Tot așa va fi și la sfârșitul veacului. Îngerii vor ieși, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni și-i vor arunca în cuptorul aprins; acolo vor fi plânsul și scrâșnirea dinţilor.” „Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?” , i-a întrebat Isus. „Da, Doamne”, I-au răspuns ei. ‘ Matei 13:47-51 https://my.bible.com/bible/191/MAT.13.47-51


Scrie un comentariu

Sămânța bună


joi, 29 august

Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător … judecă gândurile și intențiile inimii. Nicio făptură nu este ascunsă de El.

Evrei 4.12,13

Puterea Cuvântului dumnezeiesc

Următoarea relatare s-a petrecut în Coreea și este o ilustrare a versetului de astăzi. Unul dintre cei mai bătrâni bărbați ai acelui loc, și-a cumpărat Evangheliile după Matei și după Marcu și le-a citit cu mare atenție. Pentru început a rămas la atât. Într-o zi, când era afară pe câmp, a izbucnit în casa lui un incendiu, care în câteva minute a transformat în cenușă mica lui clădire sărăcăcioasă. Bătrânul a alergat cât a putut de repede în sat, dar a sosit prea târziu, ca să poată salva ceva. Una dintre rudele sale, un nepot, care avusese ceva de făcut în sat, a reușit în ultima clipă să pătrundă încă o dată în casă, dar a putut să pună mâna doar pe cele două Evanghelii și să le ducă în siguranță. El însuși nu știa ce fel de cărți erau acestea, care îi aparțineau bunicului. Prin acest eveniment, locuitorii satului au aflat pentru prima dată de existența cărților și au întrebat de ele. După ce agitația cu privire la incendiu a încetat, nepotul s-a uitat mai atent la cărți. El le-a citit cu atenție; la final și-a deschis inima față de vestea cea bună și a devenit creștin. A trebuit să îndure din partea vecinilor și a rudelor batjocură și dușmănie; dar ei s-au obișnuit până la urmă așa, să aibă în sat un creștin; și alții au început să se intereseze de cele două cărți. Astăzi există în acel sat peste optzeci de credincioși. Acesta este rodul celor două Evanghelii, care au fost salvate din foc prin acțiunea minunată a lui Dumnezeu.


Scrie un comentariu

Plan biblic – Pildele lui Isus – ziua 11


Devoțional

POMUL NERODITOR

În Matei și în Marcu vedem povestiri paralele despre Isus blestemând un smochin neroditor iar în Luca este isorisită o parabolă asemănătoare despre un bărbat care a plantat un smochin care nu dă rod așa cum ar trebui. Chiar dacă cele trei întâmplări nu sunt parte ale aceleiași povești, toate vorbesc despre un smochin care ar fi trebuit să producă fructe. 

În viziunea lui Matei și a lui Marcu, pomul are frunze, deci este aparent sănătos, dar încă nu produce nici un fruct. De mai multe ori în Evanghelii întâlnim o provocare și o așteptare de a aduce rod în viața noastră. Nu trebuie doar să ne menținem în viață sau să ne afișăm sănătoși, ci și să producem ceva în viața noastră. 

Ar trebui să ne examinăm pe noi înșine pentru a vedea dacă producem rodul unei vieți schimbate, rodul de a face ucenici, rodul de a ajunge la cei pierduți.

‘El a spus și pilda aceasta: „Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, și n-a găsit. Atunci a zis vierului: ‘Iată că sunt trei ani de când vin și caut rod în smochinul acesta, și nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă și pământul degeaba?’ ‘Doamne’, i-a răspuns vierul, ‘mai lasă-l și anul acesta; am să-l sap de jur împrejur și am să-i pun gunoi la rădăcină. Poate că de acum înainte va face rod; dacă nu, îl vei tăia.’” ‘ Luca 13:6-9 https://my.bible.com/bible/191/LUK.13.6-9
‘Dimineaţa , pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame. A văzut un smochin lângă drum și S-a apropiat de el, dar n-a găsit decât frunze și i-a zis: „De acum încolo, în veac să nu mai dea rod din tine!” Și îndată smochinul s-a uscat. Ucenicii, când au văzut acest lucru, s-au mirat și au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?” Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă și nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia, ci , chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: ‘Ridică-te de aici și aruncă-te în mare’, se va face. Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.” ‘ Matei 21:18-22 https://my.bible.com/bible/191/MAT.21.18-22
‘A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămânzit. A zărit de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. Atunci a luat cuvântul și a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Și ucenicii au auzit aceste vorbe. ‘ Marcu 11:12-14 https://my.bible.com/bible/191/MRK.11.12-14
‘Dimineaţa , când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini. Petru și-a adus aminte de cele petrecute și a zis lui Isus: „Învăţătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.” Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Aveţi credinţă în Dumnezeu! Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ‘Ridică-te și aruncă-te în mare’ și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi și primit, și-l veţi avea. Și, când staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre. ‘ Marcu 11:20-25 https://my.bible.com/bible/191/MRK.11.20-25


Scrie un comentariu

Plan biblic – Pildele lui Isus – ziua 9


Devoțional

BOGATUL CARE-ȘI ZIDESTE GRÂNARE MAI ÎNCĂPĂTOARE

În acest pasaj Isus contrastează bogăția lumii cu bogăția veșnică: o relație bogată cu Dumnezeu. În timp ce posesiunile materiale și bogăția temporară nu sunt lucruri rele, dobândirea lor nu ar trebui să preia niciodată mai mult timp, energie, afecțiune și atenție decât dezvoltarea relației noastre cu Dumnezeu.

Grijile și preocupările tale pentru posesiunile materiale devin mai mari decât dorința ta pentru Dumnezeu? Ce alte zone ale vieții iți atrag afecțiunea și atenția departe de Dumnezeu? Caută Împărăția lui Dumnezeu mai presus de toate!

‘Unul din mulţime a zis lui Isus: „Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea noastră.” „Omule ” , i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?” Apoi le-a zis: „Vedeţi și păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani, căci viaţa cuiva nu stă în belșugul avuţiei lui.” Și le-a spus pilda aceasta: „Ţarina unui om bogat rodise mult. Și el se gândea în sine și zicea: ‘Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele. Iată, a zis el, ce voi face: îmi voi strica grânarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strânge toate roadele și toate bunătăţile mele și voi zice sufletului meu: «Suflete , ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihnește-te, mănâncă, bea și veselește-te!»’ Dar Dumnezeu i-a zis: ‘Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul, și lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi?’ Tot așa este și cu cel ce își adună comori pentru el și nu se îmbogăţește faţă de Dumnezeu.” Isus a zis apoi ucenicilor săi: „De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi cu privire la viaţa voastră, gândindu-vă ce veţi mânca, nici cu privire la trupul vostru, gândindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Viaţa este mai mult decât hrana, și trupul, mai mult decât îmbrăcămintea. Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici cămară, nici grânar, și totuși Dumnezeu îi hrănește. Cu cât mai de preţ sunteţi voi decât păsările! Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes, totuși vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n-a fost îmbrăcat ca unul din ei. Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe câmp, iar mâine va fi aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioșilor? Să nu căutaţi ce veţi mânca sau ce veţi bea și nu vă frământaţi mintea. Căci toate aceste lucruri neamurile lumii le caută. Tatăl vostru știe că aveţi trebuinţă de ele. Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu, și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia. Vindeţi ce aveţi și daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi care nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul și unde nu roade molia. Căci unde este comoara voastră, acolo este și inima voastră.’ Luca 12:13-25,27-34 https://my.bible.com/bible/191/LUK.12.13-25,27-34


Scrie un comentariu

Plan biblic – Pildele lui Isus – ziua 8


Devoțional

PRIETEN LA NEVOIE

În acest pasaj, Isus ne învață nu doar ce trebuie să ne rugăm (versetele 2-4), ci și cum să o facem. 

Poate fi ușor descurajant când nu vezi un răspuns la rugăciune, în intervalul de timp pe tu îl ai în vedere. Dar Dumnezeu nu este obligat să lucreze în termenii noștri de referință!

Cât de des te regăsești renunțând după ce te rogi pentru ceva și nu vezi nici un răspuns? Care sunt unele dintre rugăciunile pe care le-ai rostit o vreme și ai simțiți că urmează să renunți? Care sunt unele dintre rugăciunile la cere ai renunțat, pentru că nu ai primit rapid un răspuns? 

Folosește încurajarea din acest pasaj și continuă să te rogi!

‘Într-o zi, Isus Se ruga într-un loc anumit. Când a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I-a zis: „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm, cum a învăţat și Ioan pe ucenicii lui.” El le-a zis: „Când vă rugaţi, să ziceţi: ‘Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie Împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă în fiecare zi și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator, și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.’” Apoi le-a mai zis: „Dacă unul dintre voi are un prieten și se duce la el la miezul nopţii și-i zice: ‘Prietene, împrumută-mi trei pâini, căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu și n-am ce-i pune înainte’ și, dacă dinăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ‘Nu mă tulbura; acum ușa este încuiată, copiii mei sunt cu mine în pat, nu pot să mă scol să-ţi dau pâini’, – vă spun: chiar dacă nu s-ar scula să i le dea, pentru că-i este prieten, totuși, măcar pentru stăruinţa lui supărătoare, tot se va scula și-i va da tot ce-i trebuie. De aceea și Eu vă spun: Cereţi, și vi se va da; căutaţi, și veţi găsi; bateţi, și vi se va deschide. Fiindcă oricine cere capătă; cine caută găsește și celui ce bate, i se deschide. Cine este tatăl acela dintre voi care, dacă-i cere fiul său pâine, să-i dea o piatră? Ori, dacă cere un pește, să-i dea un șarpe în loc de pește? Sau, dacă cere un ou, să-i dea o scorpie? Deci, dacă voi, care sunteţi răi, știţi să daţi daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru cel din ceruri va da Duhul Sfânt celor ce I-L cer!”’ Luca 11:1-13 https://my.bible.com/bible/191/LUK.11.1-13