EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)


Scrie un comentariu

Cuvinte din CUVÂNT – 12.08.2019


„9. Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui. 10. Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii. 11. Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi. ” (Romani 8:9-11)

„13. Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi. ” (Romani 8:13)

„24. Astfel, El ne-a chemat nu numai dintre iudei, ci şi dintre Neamuri, 25. după cum zice în Osea: „Voi numi „popor al Meu” pe cel ce nu era poporul Meu şi „preaiubită” pe cea care nu era preaiubită. 26. Şi acolo unde li se zicea: „Voi nu sunteţi poporul Meu”, vor fi numiţi fii ai Dumnezeului celui Viu.” ” (Romani 9:24-26)

„8. Ce zice ea deci? „Cuvântul este aproape de tine: în gura ta şi în inima ta.” Şi cuvântul acesta este Cuvântul credinţei, pe care-l propovăduim noi. 9. Dacă mărturiseşti deci cu gura ta pe Isus ca Domn şi dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a înviat din morţi, vei fi mântuit. 10. Căci prin credinţa din inimă se capătă neprihănirea, şi prin mărturisirea cu gura se ajunge la mântuire, 11. după cum zice Scriptura: „Oricine crede în El nu va fi dat de ruşine.” ” (Romani 10:8-11)

Reclame


Scrie un comentariu

Cuvinte din CUVÂNT – 10.08.2019


„10. Căci, dacă atunci când eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când suntem împăcaţi cu El, vom fi mântuiţi prin viaţa Lui. 11. Şi nu numai atât, dar ne şi bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea. ” (Romani 5:10-11)

„8. Acum, dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom şi trăi împreună cu El, 9. întrucât ştim că Hristosul înviat din morţi nu mai moare: moartea nu mai are nicio stăpânire asupra Lui. 10. Fiindcă prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, o dată pentru totdeauna; iar prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu. 11. Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru. 12. Deci păcatul să nu mai domnească în trupul vostru muritor şi să nu mai ascultaţi de poftele lui. 13. Să nu mai daţi în stăpânirea păcatului mădularele voastre, ca nişte unelte ale nelegiuirii; ci daţi-vă pe voi înşivă lui Dumnezeu, ca vii, din morţi cum eraţi; şi daţi lui Dumnezeu mădularele voastre, ca pe nişte unelte ale neprihănirii. ” (Romani 6:8-13)

„18. Ştiu, în adevăr, că nimic bun nu locuieşte în mine, adică în firea mea pământească, pentru că, ce-i drept, am voinţa să fac binele, dar n-am puterea să-l fac. 19. Căci binele pe care vreau să-l fac, nu-l fac, ci răul pe care nu vreau să-l fac, iată ce fac! 20. Şi dacă fac ce nu vreau să fac, nu mai sunt eu cel ce face lucrul acesta, ci păcatul care locuieşte în mine. 21. Găsesc, dar, în mine legea aceasta: când vreau să fac binele, răul este lipit de mine. ” (Romani 7:18-21)


Scrie un comentariu

Plan biblic – Pildele lui Isus – ziua 4


Devoțional

SEMĂNĂNĂTORUL ȘI SOLURILE

Această parabolă vorbește puternic cu privire la starea inimii noastre și cât de receptivi suntem la Cuvântul lui Dumnezeu.

Cât de des te consideri insensibil la Cuvânt atunci când îl citești sau îl auzi propovăduit? Inima ta devine împietrită pentru Dumnezeu? În acest sens, Isus ne avertizează că deși putem primi Cuvântul cu bucurie, nu încercăm să-l pătrundem mai adânc și bucuria noastră inițială poate trece repede.

Următorul, și poate cel mai înșelător aspect, este o viață în care se produce un anumit fruct, dar acesta concurează cu grijile vieții. Ce lucruri concurează cu dorința ta de a sluji lui Isus? Grijile vieții, ademenirea bogăției sau dorința pentru alte lucruri?

În cele din urmă, solul bun produce fructe bune. Unde vezi cele mai multe fructe produse în viața ta pentru Dumnezeu? Ce fructe vrei să le vezi multiplicându-se de 30, 60, 100 de ori în viața ta?

4. Când s-a strâns o gloată mare și a venit la El norod din felurite cetăţi, Isus a spus pilda aceasta: 5. „Semănătorul a ieșit să-și semene sămânţa. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: a fost călcată în picioare și au mâncat-o păsările cerului. 6. O altă parte a căzut pe stâncă și, cum a răsărit, s-a uscat, pentru că n-avea umezeală. 7. O altă parte a căzut în mijlocul spinilor: spinii au crescut împreună cu ea și au înecat-o. 8. O altă parte a căzut pe pământ bun și a crescut și a făcut rod însutit.”După ce a spus aceste lucruri, Isus a strigat: „Cine are urechi de auzit să audă.” 9. Ucenicii Lui L-au întrebat ce înţeles are pilda aceasta. 10. El le-a răspuns: „Vouă v-a fost dat să cunoașteţi tainele Împărăţiei lui Dumnezeu, dar celorlalţi li se vorbește în pilde, ca, măcar că văd, să nu vadă și, măcar că aud, să nu înţeleagă.” 11. Iată ce înţeles are pilda aceasta: „Sămânţa este Cuvântul lui Dumnezeu. 12. Cei închipuiţi în sămânţa căzută lângă drum sunt cei ce aud; apoi vine diavolul și ia Cuvântul din inima lor, ca nu cumva să creadă și să fie mântuiţi. 13. Cei închipuiţi în sămânţa căzută pe stâncă sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc cu bucurie, dar n-au rădăcină, ci cred până la o vreme, iar când vine ispita, cad. 14. Sămânţa care a căzut între spini îi închipuie pe aceia care, după ce au auzit Cuvântul, își văd de drum și-l lasă să fie înăbușit de grijile, bogăţiile și plăcerile vieţii acesteia și n-aduc rod care să ajungă la coacere. 15. Sămânţa care a căzut pe pământ bun sunt aceia care, după ce au auzit Cuvântul, îl ţin într-o inimă bună și curată și fac rod în răbdare. (Luca 8:4-15)
1. În aceeași zi, Isus a ieșit din casă și ședea lângă mare. 2. O mulţime de noroade s-austrâns la El, așa că a trebuit să Se suie să șadă într-o corabie, iar tot norodul stătea pe ţărm. 3. El le-a vorbit despre multe lucruri în pilde și le-a zis: „Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4. Pe când semăna el, o parte din sămânţă a căzut lângă drum și au venit păsările și au mâncat-o. 5. O altă parte a căzut pe locuri stâncoase, unde n-avea pământ mult: a răsărit îndată, pentru că n-a găsit un pământ adânc. 6. Dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcini, s-a uscat. 7. O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut și au înecat-o. 8. O altă parte a căzut în pământ bun și a dat rod: un grăunte a dat o sută, altul, șaizeci și altul, treizeci. 9. Cine are urechi de auzit să audă.” 10. Ucenicii s-au apropiat de El și I-au zis: „De ce le vorbești în pilde?” 11. Isus le-a răspuns: „Pentru că vouă v-a fost dat să cunoașteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le-a fost dat. 12. Căci celui ce are, i se va da și va avea de prisos; iar de la cel ce n-are, se va lua chiar și ce are. 13. De aceea le vorbesc în pilde, pentru că ei, măcar că văd, nu văd și măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. 14. Și cu privire la ei se împlinește prorocia lui Isaia, care zice: ‘Veţi auzi cu urechile voastre și nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voștri și nu veţi vedea.’ 15. Căci inima acestui popor s-a împietrit; au ajuns tari de urechi, și-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu și să-i vindec. 16. Dar ferice de ochii voștri că văd și de urechile voastre că aud! 17. Adevărat vă spun că mulţi proroci și oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi, și nu le-au văzut; și să audă lucrurile pe care le auziţi voi, și nu le-au auzit. 18. Ascultaţi dar ce înseamnă pilda semănătorului. 19. Când un om aude Cuvântul privitor la Împărăţie și nu-l înţelege, vine cel rău și răpește ce a fost semănat în inima lui. Aceasta este sămânţa căzută lângă drum. 20. Sămânţa căzută în locuri stâncoase este cel ce aude Cuvântul și-l primește îndată cu bucurie, 21. dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el. 22. Sămânţa căzută între spini este cel ce aude Cuvântul, dar îngrijorările veacului acestuia și înșelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt și ajunge neroditor. 23. Iar sămânţa căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul și-l înţelege; el aduce rod: un grăunte dă o sută, altul, șaizeci, altul, treizeci.” (Matei 13:1-23)
1. Isus a început iarăși să înveţe pe norod lângă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit și a șezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lângă mare. 2. Apoi a început să-i înveţe multe lucruri în pilde; și, în învăţătura pe care le-o dădea, le spunea: 3. „Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieșit să semene. 4. Pe când semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: au venit păsările și au mâncat-o. 5. O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc, 6. dar, când a răsărit soarele, s-a pălit și, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat. 7. O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, au înecat-o și n-a dat rod. 8. O altă parte a căzut în pământ bun: a dat rod, care se înălţa și creștea; și au adus una treizeci, alta șaizeci și alta o sută.” 9. Apoi a zis: „Cine are urechi de auzit să audă.” 10. Când a fost singur, cei ce erau în jurul Lui, împreună cu cei doisprezece, L-au întrebat despre pilde. 11. „Vouă”, le-a zis El, „v-a fost dat să cunoașteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu, dar pentru cei ce sunt afară din numărul vostru, toate lucrurile sunt înfăţișate în pilde, 12. pentru ca , măcar că privesc, să privească și să nu vadă și, măcar că aud, să audă și să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu și să li se ierte păcatele.” 13. El le-a mai zis: „Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde? 14. Semănătorul seamănă Cuvântul. 15. Cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută lângă drum sunt aceia în care este semănat Cuvântul, dar, după ce l-au auzit, vine Satana îndată și ia Cuvântul semănat în ei. 16. Tot așa, cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută în locurile stâncoase sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie,17. dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la o vreme și, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el. 18. Alţii sunt cei înfăţișaţi prin sămânţa căzută între spini; aceștia sunt cei ce aud Cuvântul, 19. dar năvălesc în ei grijile lumii, înșelăciunea bogăţiilor și poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul și-l fac astfel neroditor. 20. Alţii, apoi, sunt înfăţișaţi prin sămânţa căzută în pământ bun. Aceștia sunt cei ce aud Cuvântul, îl primesc și fac rod: unul treizeci, altul șaizeci și altul o sută.” (Marcu 4:1-20)


Scrie un comentariu

Cuvinte din CUVÂNT – 10.08.2019


„9. Necaz şi strâmtorare va veni peste orice suflet omenesc care face răul: întâi peste iudeu, apoi peste grec. 10. Slavă, cinste şi pace va veni însă peste oricine face binele: întâi peste iudeu, apoi peste grec. ” (Romani 2:9-10)

„28. Iudeu nu este acela care se arată pe din afară că este iudeu; şi tăiere împrejur nu este aceea care este pe din afară, în carne. 29. Ci iudeu este acela care este iudeu înăuntru; şi tăiere împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de iudeu îşi scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu. ” (Romani 2:28-29)

„20. Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului. ” (Romani 3:20)

„23. Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. 24. Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus. ” (Romani 3:23-24)

„28. Pentru că noi credem că omul este socotit neprihănit prin credinţă, fără faptele Legii. 29. Sau, poate, Dumnezeu este numai Dumnezeul iudeilor? Nu este şi al Neamurilor? Da, este şi al Neamurilor; 30. deoarece Dumnezeu este Unul singur, şi El va socoti neprihăniţi, prin credinţă, pe cei tăiaţi împrejur, şi tot prin credinţă şi pe cei netăiaţi împrejur. 31. Deci prin credinţă desfiinţăm noi Legea? Nicidecum. Dimpotrivă, noi întărim Legea. ” (Romani 3:28-31)

„23. Dar nu numai pentru el (Avraam – n.n.) este scris că „i-a fost socotită ca neprihănire”; 24. ci este scris şi pentru noi, cărora, de asemenea, ne va fi socotită, nouă celor ce credem în Cel ce a înviat din morţi pe Isus Hristos, Domnul nostru, 25. care a fost dat din pricina fărădelegilor noastre, şi a înviat din pricină că am fost socotiţi neprihăniţi. ” (Romani 4:23-25)


Scrie un comentariu

Cuvinte din CUVÂNT – 09.08.2019


„21. Oamenii nu mâncaseră de multă vreme. Atunci Pavel s-a sculat în mijlocul lor şi a zis: „Oamenilor, trebuia să mă ascultaţi şi să nu fi pornit cu corabia din Creta, ca să fi scăpat de această primejdie şi de această pagubă. 22. Acum vă sfătuiesc să fiţi cu voie bună; pentru că niciunul din voi nu va pieri; şi nu va fi altă pierdere decât a corăbiei. 23. Un înger al Dumnezeului, al căruia sunt eu şi căruia Îi slujesc, mi s-a arătat azi-noapte 24. şi mi-a zis: „Nu te teme, Pavele; tu trebuie să stai înaintea cezarului; şi iată că Dumnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei ce merg cu corabia împreună cu tine.” 25. De aceea, oamenilor, liniştiţi-vă, căci am încredere în Dumnezeu că se va întâmpla aşa cum mi s-a spus. ” (Faptele apostolilor 27:21-25)

„25. Fiindcă ei au plecat acasă în neînţelegere unii cu alţii, Pavel n-a adăugat decât aceste vorbe: „Bine a spus Duhul Sfânt prin prorocul Isaia către părinţii voştri, 26. când a zis: „Du-te la poporul acesta şi zi-i: „Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; cu ochii voştri veţi privi, şi nu veţi vedea. 27. Căci inima acestui norod s-a împietrit; ei aud greu cu urechile, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să-i vindec.” ” (Faptele apostolilor 28:25-27)

„16. Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Hristos; fiindcă ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecăruia care crede: întâi a iudeului, apoi a grecului; 17. deoarece în ea este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu, prin credinţă şi care duce la credinţă, după cum este scris: „Cel neprihănit va trăi prin credinţă.” ” (Romani 1:16-17)


Scrie un comentariu

Cuvinte din CUVÂNT – 07.08.2019


„13. Atunci Pavel a răspuns: „Ce faceţi de plângeţi aşa şi-mi rupeţi inima? Eu sunt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să şi mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.” ” (Faptele apostolilor 21:13)

„25. Cu privire la Neamurile care au crezut, noi am hotărât şi le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sânge, de dobitoace sugrumate şi de curvie.” ” (Faptele apostolilor 21:25)

„6. Când eram pe drum şi mă apropiam de Damasc, deodată, pe la amiază, a strălucit împrejurul meu o mare lumină din cer. 7. Am căzut la pământ şi am auzit un glas care-mi zicea: „Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti?” 8. „Cine eşti, Doamne?”, am răspuns eu. Şi El mi-a zis: „Eu sunt Isus din Nazaret pe care-L prigoneşti.” 9. Cei ce erau cu mine au văzut bine lumina şi s-au înfricoşat; dar n-au auzit glasul Celui ce vorbea. 10. Atunci am zis: „Ce să fac, Doamne?” „Scoală-te”, mi-a răspuns Domnul, „du-te în Damasc şi acolo ţi se va spune ce trebuie să faci.” ” (Faptele apostolilor 22:6-10)

„11. În noaptea următoare, Domnul S-a arătat lui Pavel şi i-a zis: „Îndrăzneşte, Pavele; căci, după cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, tot aşa trebuie să mărturiseşti şi în Roma.” ” (Faptele apostolilor 23:11)


Scrie un comentariu

MEDITAȚII ZILNICE PE MARGINEA PSALMULUI 119 (49) – „DUMNEZEUL LUI «DA»”


cropped-bible-1

49. Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m-ai făcut să-mi pun nădejdea!
(Psalmi 119:49)

Oamenii sunt foarte schimbători. Așa este firea lor. Se întâmplă de multe ori ca o promisiune să nu fie onorată, din motive obiective sau subiective. Indiferent care ar fi motivele, acest lucru este un păcat pentru că este o minciună. De câte ori faci o promisiune fără să o acoperi, minți. interesant este că în Biblie nu scrie în mod expres: „Să nu minți!”, însă este condamnat în mod expres păcatul minciunii. Oricine minte nu va intra în Împărăția lui Dumnezeu, ci va merge direct în iad: Dar, cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua.” (Apocalipsa 21:8) „Afară sunt câinii, vrăjitorii, curvarii, ucigaşii, închinătorii la idoli şi oricine iubeşte minciuna şi trăieşte în minciună! ” (Apocalipsa 22:15)

Dumnezeu este, însă, un prieten în care poți avea totdeauna încredere. El este un prieten care nu te va minți niciodată. Nu te va trăda niciodată. Iată ce spune Biblia: Doamne, Tu eşti Dumnezeul meu; pe Tine Te voi înălţa! Laud Numele Tău, căci ai făcut lucruri minunate; planurile Tale făcute mai dinainte s-au împlinit cu credincioşie.” (Isaia 25:1) Așadar, Dumnezeu este credincios. El împlinește tot ceea ce făgăduiește. El a adus la îndeplinire în viața mea și a ta toate lucrurile promise. Întrebarea care se pune și pe care fiecare dintre noi ar trebui s-o punem în dreptul nostru este: noi cum suntem? Suntem noi credincioși?

Să fii credincios în împlinirea făgăduinței implică două aspecte legate unul de celălalt: credincioșia față de Dumnezeu și credincioșia față de oameni. Nu poți fi credincios în împlinirea făgăduinței față de oameni dacă nu ești credincios față de Dumnezeu, așa cum nu poți fi credincios față de Dumnezeu dacă nu ești și față de oameni. Dumnezeu nu lucrează cu două feluri de măsuri și vrea ca nici tu să nu procedezi așa. Odată ce nu ți-ai onorat o promisiune făcută față de cineva, ai mințit. Anania și Safira au făcut o promisiune nu față de Dumnezeu, ci față de apostoli (care erau, în fond și la urma urmei) oameni, dar nu au onorat-o. Iată cum l-a mustrat Petru pe Anania: Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei?
Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”
(Faptele apostolilor 5:3-4)

Așadar, mințind pe oameni sau neducând la îndeplinire o promisiune, Îl minți pe Dumnezeu. primul om care L-a mințit pe Dumnezeu a fost chiar… Adam. Te întreb azi: cu cine vrei să te asemeni? Cu primul Adam sau cu al doilea Adam (Isus)? Atenție! Dacă tu crezi că-L poți minți pe Dumnezeu, te înșeli amarnic! Dumnezeu nu se lasă să fie mințit!

DOAMNE ISUSE, AJUTĂ-MĂ SĂ MĂ ASEMĂN CU TINE!

 

AMIN!