EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)


Scrie un comentariu

Sămânța bună


vineri, 30 august

Petru … a răspuns poporului: „… pentru ce vă mirați de lucrul acesta? De ce vă uitați … ca și cum prin puterea noastră sau prin evlavia noastră am fi făcut pe omul acesta să umble?“.

Fapte 3.12

Simple instrumente

Profitând de prezența mulțimii atrase de minunea săvârșită, Petru a vestit înaintea tuturor cum se efectuase vindecarea ologului din naștere și i-a invitat să creadă în Acela pe care ei Îl răstigniseră, ca să primească binecuvântările făgăduite prin proroci. Lumea caută întotdeauna să atribuie omului ceea ce îi dă faimă și omul țintește să-și atribuie lui însuși ceea ce I se cuvine lui Dumnezeu.

Dar apostolii se știau simple instrumente ale puterii Domnului. Un instrument nu are valoare decât dacă se lasă mânuit de cel care îl întrebuințează. Toată cinstea i se cuvine celui care mânuiește instrumentul. Și tocmai acest lucru l-a făcut Petru, care s-a smerit așa de mult la picioarele Domnului. Pentru Petru și Ioan nu era nimic uimitor în această minune; ei cunoșteau puterea Aceluia în care crezuseră. Dumnezeu urma să împlinească ceea ce a făgăduit prin mijlocirea Fiului Său, pe care se întemeiau toate gândurile Sale.

Dumnezeu L-a înviat și L-a proslăvit pe Isus; apostolii erau martorii Lui. Cu toate că fusese lepădat de poporul Său, nimic nu putea împiedica manifestarea puterii acestui Isus proslăvit, în afară de necredința iudeilor care îi lipsea, pentru o vreme, de toate binecuvântările destinate lor. Tot așa și astăzi, rezultatele slăvite și veșnice ale venirii Domnului în har în această lume sunt în dreptul fiecăruia. Toți cei care cred și le însușesc; cei care nu cred resping mesajul harului și se lipsesc și de aceste rezultate slăvite și veșnice.

Reclame


Scrie un comentariu

Cuvinte din CUVÂNT – 30.08.2019


„1. Vreau, în adevăr, să ştiţi cât de mare luptă duc pentru voi, pentru cei din Laodiceea şi pentru toţi cei ce nu mi-au văzut faţa în trup; 2. pentru ca să li se îmbărbăteze inimile, să fie uniţi în dragoste şi să capete toate bogăţiile plinătăţii de pricepere, ca să cunoască taina lui Dumnezeu Tatăl, adică pe Hristos, 3. în care sunt ascunse toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei. 4. Spun lucrul acesta pentru ca nimeni să nu vă înşele prin vorbiri amăgitoare. ” (Coloseni 2:1-4)

„6. Astfel, dar, după cum aţi primit pe Hristos Isus, Domnul, aşa să şi umblaţi în El, 7. fiind înrădăcinaţi şi zidiţi în El, întăriţi prin credinţă, după învăţăturile care v-au fost date, şi sporind în ea cu mulţumiri către Dumnezeu. 8. Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filozofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos. 9. Căci în El locuieşte trupeşte toată plinătatea Dumnezeirii. ” (Coloseni 2:6-9)

„16. Nimeni, dar, să nu vă judece cu privire la mâncare sau băutură, sau cu privire la o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă sau cu privire la o zi de Sabat, 17. care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. 18. Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcându-şi voia lui însuşi, printr-o smerenie şi închinare la îngeri, amestecându-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mândrie deşartă, prin gândurile firii lui pământeşti, 19. şi nu se ţine strâns de Capul din care tot trupul, hrănit şi bine închegat, cu ajutorul încheieturilor şi legăturilor, îşi primeşte creşterea pe care i-o dă Dumnezeu. 20. Dacă aţi murit împreună cu Hristos faţă de învăţăturile începătoare ale lumii, de ce, ca şi cum aţi trăi încă în lume, vă supuneţi la porunci ca acestea: 21. „Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!”? ” (Coloseni 2:16-21)

„1. Dacă deci aţi înviat împreună cu Hristos, să umblaţi după lucrurile de sus, unde Hristos şade la dreapta lui Dumnezeu. 2. Gândiţi-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pământ. 3. Căci voi aţi murit, şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos în Dumnezeu. 4. Când Se va arăta Hristos, viaţa voastră, atunci vă veţi arăta şi voi împreună cu El în slavă. 5. De aceea, omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ: curvia, necurăţia, patima, pofta rea şi lăcomia, care este o închinare la idoli. 6. Din pricina acestor lucruri vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării. 7. Din numărul lor eraţi şi voi odinioară, când trăiaţi în aceste păcate. 8. Dar acum lăsaţi-vă de toate aceste lucruri: de mânie, de vrăjmăşie, de răutate, de clevetire, de vorbele ruşinoase care v-ar putea ieşi din gură. 9. Nu vă minţiţi unii pe alţii, întrucât v-aţi dezbrăcat de omul cel vechi cu faptele lui, 10. şi v-aţi îmbrăcat cu omul cel nou, care se înnoieşte spre cunoştinţă, după chipul Celui ce l-a făcut. 11. Aici nu mai este nici grec, nici iudeu, nici tăiere împrejur, nici netăiere împrejur, nici barbar, nici scit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul şi în toţi. 12. Astfel, dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi preaiubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă răbdare. 13. Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi. 14. Dar mai presus de toate acestea, îmbrăcaţi-vă cu dragostea, care este legătura desăvârşirii. 15. Pacea lui Hristos, la care aţi fost chemaţi, ca să alcătuiţi un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, şi fiţi recunoscători. 16. Cuvântul lui Hristos să locuiască din belşug în voi în toată înţelepciunea. Învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă unii pe alţii cu psalmi, cu cântări de laudă şi cu cântări duhovniceşti, cântând lui Dumnezeu cu mulţumire în inima voastră. 17. Şi orice faceţi, cu cuvântul sau cu fapta, să faceţi totul în Numele Domnului Isus şi mulţumiţi, prin El, lui Dumnezeu Tatăl. 18. Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, cum se cuvine în Domnul. 19. Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele şi nu ţineţi necaz pe ele. 20. Copii, ascultaţi de părinţii voştri în toate lucrurile, căci lucrul acesta place Domnului. 21. Părinţilor, nu întărâtaţi pe copiii voştri, ca să nu-şi piardă nădejdea. 22. Robilor, ascultaţi în toate lucrurile pe stăpânii voştri pământeşti; nu numai când sunteţi sub ochii lor, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci cu curăţie de inimă, ca unii care vă temeţi de Domnul. 23. Orice faceţi să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni, 24. ca unii care ştiţi că veţi primi de la Domnul răsplata moştenirii. Voi slujiţi Domnului Hristos. 25. Căci cine umblă cu strâmbătate îşi va primi plata după strâmbătatea pe care a făcut-o; şi nu se are în vedere faţa omului. ” (Coloseni 3:1-25)


Scrie un comentariu

Domnul este aproape


joi, 29 august

I-am spus că voi judeca pentru totdeauna casa lui pentru nelegiuirea pe care a știut-o: pentru că fiii săi au adus blestem asupra lor, și el nu i-a împiedicat.
Pentru că l-am cunoscut că va porunci copiilor săi și casei sale după el.

1 Samuel 3.13; Geneza 18.19

În Eli, marele preot din timpul Anei, vedem un om bun, însă care era gata să-i judece cu ușurință pe alții, în timp ce era plin de slăbiciune în a-și disciplina propria familie. Faptul că în ultimele sale zile era „bătrân și greu“ ne spune ceva despre obiceiurile lui cu privire la mâncare, iar în capitolele 2 și 4 găsim suficiente lucruri cu ajutorul cărora să ne putem forma o idee cu privire la caracterul lui. Alături de grija lui reală pentru lucrurile lui Dumnezeu era lipsa de a-și înfrâna poftele și cea de a „porunci copiilor săi și casei sale după el“ (Geneza 18.19) în așa fel încât să-L glorifice pe Dumnezeu în viața lui de familie. Astfel de oameni se găsesc adesea printre lucrătorii creștini, având multe calități prețioase, însă falimentari acolo unde ar trebui să fie fermi.

Este întotdeauna important să ne amintim că harul lui Dumnezeu nu dă la o parte cârmuirea divină. Există responsabilități care decurg din har și care nu pot fi ignorate fără consecințe. Nelegiuirea și legalismul sunt ambele opuse harului. Însă recunoașterea autorității divine și supunerea față de guvernarea lui Dumnezeu trebuie să decurgă din cunoașterea favorii Lui nemeritate. Disciplina părintească este un lucru așteptat de la toți cei ce sunt capi ai unui cămin creștin. Slăbiciunea manifestată în această sferă este un semn al lipsei de apreciere a sfințeniei și a dreptății care se potrivesc celor care se apropie de Dumnezeu.

H. A. Ironside


Scrie un comentariu

Sămânța bună


joi, 29 august

Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu și lucrător … judecă gândurile și intențiile inimii. Nicio făptură nu este ascunsă de El.

Evrei 4.12,13

Puterea Cuvântului dumnezeiesc

Următoarea relatare s-a petrecut în Coreea și este o ilustrare a versetului de astăzi. Unul dintre cei mai bătrâni bărbați ai acelui loc, și-a cumpărat Evangheliile după Matei și după Marcu și le-a citit cu mare atenție. Pentru început a rămas la atât. Într-o zi, când era afară pe câmp, a izbucnit în casa lui un incendiu, care în câteva minute a transformat în cenușă mica lui clădire sărăcăcioasă. Bătrânul a alergat cât a putut de repede în sat, dar a sosit prea târziu, ca să poată salva ceva. Una dintre rudele sale, un nepot, care avusese ceva de făcut în sat, a reușit în ultima clipă să pătrundă încă o dată în casă, dar a putut să pună mâna doar pe cele două Evanghelii și să le ducă în siguranță. El însuși nu știa ce fel de cărți erau acestea, care îi aparțineau bunicului. Prin acest eveniment, locuitorii satului au aflat pentru prima dată de existența cărților și au întrebat de ele. După ce agitația cu privire la incendiu a încetat, nepotul s-a uitat mai atent la cărți. El le-a citit cu atenție; la final și-a deschis inima față de vestea cea bună și a devenit creștin. A trebuit să îndure din partea vecinilor și a rudelor batjocură și dușmănie; dar ei s-au obișnuit până la urmă așa, să aibă în sat un creștin; și alții au început să se intereseze de cele două cărți. Astăzi există în acel sat peste optzeci de credincioși. Acesta este rodul celor două Evanghelii, care au fost salvate din foc prin acțiunea minunată a lui Dumnezeu.


Scrie un comentariu

Plan biblic – Pildele lui Isus – ziua 11


Devoțional

POMUL NERODITOR

În Matei și în Marcu vedem povestiri paralele despre Isus blestemând un smochin neroditor iar în Luca este isorisită o parabolă asemănătoare despre un bărbat care a plantat un smochin care nu dă rod așa cum ar trebui. Chiar dacă cele trei întâmplări nu sunt parte ale aceleiași povești, toate vorbesc despre un smochin care ar fi trebuit să producă fructe. 

În viziunea lui Matei și a lui Marcu, pomul are frunze, deci este aparent sănătos, dar încă nu produce nici un fruct. De mai multe ori în Evanghelii întâlnim o provocare și o așteptare de a aduce rod în viața noastră. Nu trebuie doar să ne menținem în viață sau să ne afișăm sănătoși, ci și să producem ceva în viața noastră. 

Ar trebui să ne examinăm pe noi înșine pentru a vedea dacă producem rodul unei vieți schimbate, rodul de a face ucenici, rodul de a ajunge la cei pierduți.

‘El a spus și pilda aceasta: „Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, și n-a găsit. Atunci a zis vierului: ‘Iată că sunt trei ani de când vin și caut rod în smochinul acesta, și nu găsesc. Taie-l. La ce să mai cuprindă și pământul degeaba?’ ‘Doamne’, i-a răspuns vierul, ‘mai lasă-l și anul acesta; am să-l sap de jur împrejur și am să-i pun gunoi la rădăcină. Poate că de acum înainte va face rod; dacă nu, îl vei tăia.’” ‘ Luca 13:6-9 https://my.bible.com/bible/191/LUK.13.6-9
‘Dimineaţa , pe când Se întorcea în cetate, I-a fost foame. A văzut un smochin lângă drum și S-a apropiat de el, dar n-a găsit decât frunze și i-a zis: „De acum încolo, în veac să nu mai dea rod din tine!” Și îndată smochinul s-a uscat. Ucenicii, când au văzut acest lucru, s-au mirat și au zis: „Cum de s-a uscat smochinul acesta într-o clipă?” Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă și nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s-a făcut smochinului acestuia, ci , chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: ‘Ridică-te de aici și aruncă-te în mare’, se va face. Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi.” ‘ Matei 21:18-22 https://my.bible.com/bible/191/MAT.21.18-22
‘A doua zi, după ce au ieșit din Betania, Isus a flămânzit. A zărit de departe un smochin care avea frunze și a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor. Atunci a luat cuvântul și a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Și ucenicii au auzit aceste vorbe. ‘ Marcu 11:12-14 https://my.bible.com/bible/191/MRK.11.12-14
‘Dimineaţa , când treceau pe lângă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini. Petru și-a adus aminte de cele petrecute și a zis lui Isus: „Învăţătorule, uite că smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat.” Isus a luat cuvântul și le-a zis: „Aveţi credinţă în Dumnezeu! Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: ‘Ridică-te și aruncă-te în mare’ și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că, orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi și primit, și-l veţi avea. Și, când staţi în picioare de vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre. ‘ Marcu 11:20-25 https://my.bible.com/bible/191/MRK.11.20-25