EvangheBlog – Un blog din suflet, pentru suflet

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (IOAN 3: 16) „Dacă cred că există Dumnezeu şi El nu există, n-am pierdut nimic. Dar dacă nu cred că există şi El există cu adevărat, atunci am pierdut foarte mult.” (BLAISE PASCAL, filosof, matematician și fizician creștin francez)


Lasă un comentariu

DUMNEZEU NU FACE POLITICĂ de George Alexander


Revista ARMONIA - Saltmin Media

george-alexanderAstăzi, 19 noiembrie, are loc marşul “Dumnezeu nu face politică.”, în Bucureşti, pentru, citez, “a spune răspicat, Susțin LGBT” și a transmite un semnal politicienilor care se află săptămânile acestea în campanie electorală, că “drepturile omului” (?!) nu sunt negociabile şi că separaţia dintre stat şi Biserică este un principiu constituţional de bază.

Iată, mesajul meu!
DUMNEZEU NU FACE POLITICĂ
de George Alexander

Dumnezeu nu face politică!

Politică fac numai oamenii care abuzează de numele Său!…

Vezi articol original 294 de cuvinte mai mult


Lasă un comentariu

După ” FANATICI” devenim și TĂNTĂLĂI! Curat GHINION…


Pentru cei care l-au votat pe Iohannis pentru că, spuneau ei, „este creștin”. Mai rău, unii spuneau cum că ar fi chiar pocăit! Haida, de!…

Pastor Ciprian Barsan


Președintele Klaus Iohannis a declarat miercuri că este important să „avem grijă” în ceea ce privește inițiativele de modificare a Constituției pe tema familiei, subliniind că a fi tolerant nu înseamnă a fi tăntălău.
„A fi tolerant nu înseamnă a fi tăntălău. A fi tolerant înseamnă a accepta conștient că sunt alții cu alte păreri, alte opinii, dar nu contează că suntem toți români în cazul acesta, în societatea românească și vreau să mergem mai departe, asta înseamnă toleranță. Toleranța rezultă din informare, nu din dezinformare”, a afirmat șeful statului la dezbaterea „Politica: De la teorie la practică”, organizată la BCU.
Șeful statului a fost întrebat dacă inițiatorii demersului de modificare a Constituției cu privire la definirea familiei au generat o radicalizare a unor culte.
„Nu cred că au produs nicio radicalizare, dar nici nu au avut vreun impact în sensul de a modifica atitudinea unor grupuri față de temă…

Vezi articol original 300 de cuvinte mai mult

Featured Image -- 5806


Lasă un comentariu

Rugăti-va pentru solistul Cristian Văduva!


CrestinTotal.ro

Astazi luni(31.10.2016),ora 13:00 ,tatal meu fiind singur acasa a cazut de la inaltimea de 4 metrii pe spate pe o placa de beton,de care s-a lovit si cu capul.A ramas o vreme acolo fara aer,dar in cele din urma a reusit sa se intoarca cu fata in jos si sa strige dupa ajuror.A fost transportat la spitalul din Lugoj,apoi la Timisoara.Rugati-va pentru tata!!

Cristiana si Liliana Vaduva.

Vezi articol original


2 comentarii

Biserica-frigider


dsc0492

Duminică. Dimineața. Te trezești cu poftă de viață. Cu dor de adunare. Te pregătești de plecare. Pleci cu gând că astăzi te vei înviora spiritual. Că îți vei „încărca bateriile”. Te „îmbarci” în mijlocul de transport, personal sau în comun. E bine acolo. Cald. Fizic, că spiritual depinde… Te gândești că te vei întâlni cu frații, cu surorile. Te vei „descărca” de toate sarcinile din timpul săptămânii. La urma urmei, străbați kilometri întregi (sau zeci de kilometri) în căutarea bucuriei divine. A prezenței lui Dumnezeu. Ți se citește bucuria pe față. Nu simți când trec minutele. Ajungi la adunare. Poarta este încă încuiată. Nu-i nimic, mai sunt câteva minute! Noroc că ai la tine cheile! Deschizi. Intri. Înăuntru – cam frig. E toamnă, ce mai! Te așezi. Deschizi Biblia. Ești responsabil cu timpul de rugăciune. Citești textul din care te vei inspira astăzi. Sau îl recitești. De obicei este unul dintre psalmi. Te gândești la subiectele de rugăciune de astăzi. Ce are, oare, nevoie biserica? Sănătate. Da, un îndemn este pentru cei bolnavi. Apoi? Pentru ce ne mai putem ruga? Familie. Da, e nevoie de prezența lui Dumnezeu în familie. Familia e din ce în ce mai atacată. Pe urmă? Misiune. Da, biserica trebuie să fie o biserică misionară și să-i susțină în rugăciune pe misionari și pe lucrători. Pavel a fost susținut în rugăciune de biserică. Și Petru. Și Sila. Și alții. Meditezi. „Dumnezeule, Tu ești Dumnezeul meu (…).” (Ps. 63:1a). Un Dumnezeu personal. Un Dumnezeu de care toți avem nevoie.

Timpul trece. Programul începe la ora 10. La 9:55 ești tot doar tu. Mai aștepți. Se face 10. Tot doar tu. Mai aștepți. Poate vin. „Plâng” scaunele goale care, odinioară, erau ocupate. Toate. Acum sunt goale. Toate. În afară de cel pe care stai tu. Cum sunt scaunele, așa este și inima ta. Dimineață era mai plină. Mai cu poftă de viață. În biserică e frig. În viața noastră e frig. Inimile sunt înghețate. Domnul Isus spune că trebuie să fie în clocot. Da` de unde!… Gheață!… Nu simți? Nu mai simți… când stai prea mult în frig, de la un anumit moment dat începi să nu-l mai simți… Semn că ești pe moarte! Păcat, deunăzi erai plin de viață!

Te uiți la ceas. Pe chip ți se citește o oarecare disperare. E 10:15 și încă nu e nimeni. A, uite, vine cineva! Vreo 3-4 persoane. Tot e bine decât singur! Cântați o cântare, două… Fără viață. Mai mult tu. Poate își revin, te gândești. Citești textul pentru rugăciune. Le vorbești despre cum ar trebui să tânjească sufletul și trupul nostru după Domnul (Ps. 63:2). Se uită la tine cu o privire impersonală. Nicio expresie. „Amin”-urile s-au stins demult. Le vorbești despre importanța prezenței în adunare (Ps. 63:3). Probabil se gândesc, plictisiți: „Ce ne tot spune ăsta? Nu suntem în adunare?”. Da, suntem, dar doar fizic. Gândurile noastre, inima noastră ne zboară pe aiurea.

Vine timpul de laudă și închinare. Te gândești că trebuie să le oferi posibilitatea de a-L lăuda pe Domnul. Prin cântare, poezie, mărturie etc. „Offfff”, probabil se gândesc, „iarăși?” Se ridică greu, alene. Se vede că acasă nu-și omoară timpul cu așa ceva. Nu intră în „atribuțiile” lor. Gheață.

În sfârșit, timpul de predică! Păstorul vorbește din Cuvântul Domnului. Biserica se gândește la cine știe ce. Câte unul își întoarce privirile către ceasul din perete. „Nu se mai termină odată!” Și păstorul, dă-i și dă-i cu predica… O predică foarte bună, dealtfel! Dar inimile nu reușesc să se încălzească. Numai tu mai spui, din când în când, câte un „Amin!” hotărât. Se termină și predica. Ultimul „Amin!”. „Oh, în sfârșit!” Și uite-așa trece dimineața de duminică. Păstorul spune: „Vă aștept și după amiază.” De ce trebuia să mai spună? Nu e suficient că am venit dimineață?

Pleci acasă cu inima amărâtă. În loc să te bucuri și să duci cu tine bucurie acasă, duci întristare…

Cam asta este starea bisericii din zilele noastre, din păcate. Nu peste tot, dar în din ce în ce mai multe locuri. Răceală. Gheață. Ne rugăm să facă Dumnezeu o trezire în cetatea noastră, dar nu se face. De ce? Pentru că Biserica este adormită. Trezirea trebuie să înceapă cu noi. Bisericile sunt din ce în ce mai goale și cârciumile din ce în ce mai pline. Asta este „normalitatea” zilelor noastre. Anormalitatea a devenit „normalitate”. Păcat!…

Vă regăsiți într-o astfel de situație?

Featured Image -- 5799


Lasă un comentariu

Nu vă este permis! Domnule preşedinte Klaus Iohannis


CrestinTotal.ro

Aţi auzit-o de mai multe ori în ultima perioadă. Cei care v-au respectat şi v-au votat s-au săturat de fapte care nu se văd. Ne-aţi promis fapte, dar nu le vedem. Vă vedem în delegaţii, vă vedem la întâlniri despre care nu ştim cu ce ne avantajează, dar nu vedem fapte pentru binele poporului român. Poporul acesta are nişte valori pe care cred că le cunoaşteţi sau ar trebui să le cunoaşteţi. Poporul acesta v-a oferit un vot pentru schimbări în bine. Poporul român a aşteptat şi continuă să aştepte ceva de la dumneavoastră. Vă spunem sincer că ne-am cam săturat de absenteism. Chiar dacă ne-aţi promis fapte, vă rugăm frumos să începeţi cu nişte vorbe.

În calitate de preşedinte al României, vrem să spuneţi clar şi răspicat ca că sunteţi de partea familiei, că sunteţi de partea normalităţii şi că nu doriţi să lăsaţi în urma mandatului o ţară…

Vezi articol original 214 cuvinte mai mult


Lasă un comentariu

PUTEREA ARMELOR UNUI CREȘTIN


2 Corinteni 10: 1-11

 

  1. BLÂNDEȚEA ÎMPLETITĂ CU ÎNDRĂZNEALA

2 Cor. 12: 5; 1 Cor. 4: 21

  1. ÎN FIRE, DAR NU PRIN FIRE

Gal. 5: 13; 5: 24 – noi trăim într-o fire pământească răstignită și supusă ascultării de Hristos.

  1. ARMELE CREȘTINULUI SURPĂ ÎNTĂRITURILE

Efes. 6: 13 – fără armele lui Dumnezeu suntem slabi și vulnerabili.

  1. ARMELE CREȘTINULUI SUNT ÎNTĂRITE DE DUMNEZEU

1 Cor. 2: 4, 5 – propovăduirea întărită prin puterea lui Dumnezeu.

  1. ARMELE CREȘTINULUI FAC TRANSFORMĂRI RADICALE

1 Cor. 1: 17-21; 3: 19

  1. ARMELE CREȘTINULUI SUNT CORECTE ȘI IMPARȚIALE
  2. ARMELE CREȘTINULUI NU FAC SEPARATISM (DISCRIMINARE) ÎNTRE OAMENI

CONCLUZIE: Armele creștinului sunt CELE MAI PUTERNICE. FOLOSIȚI-LE CU ÎNCREDERE!


Lasă un comentariu

CINE ARE NEVOIE DE ÎNVĂȚĂTURĂ? sau EVANGHELIZARE PRIN COMPORTAMENT


Tit 2:1-10, 15

  1. Bătrânii să-i învețe pe cei tineri (să fie o pildă pentru ei).
  • IOV 12:12 – Bătrânii sunt mai înțelepți decât tinerii.
  • FAPTE 6: 12 – Bătrânii sunt și ușor influențabili uneori.
  1. Femeile în vârstă să fie o pildă pentru cele tinere.
  • LUCA 2: 36, 37 – Ana-un exemplu de femeie credincioasă.
  1. Tinerii să fie o pildă pentru copiii lor.
  • 1 PETRU 2: 12 – Prin faptele noastre să cinstim Numele Domnului.
  1. Copiii să fie o pildă pentru colegii și prietenii lor.
  • Cum e familia, de regulă așa este și copilul.
  1. Angajații să fie o pildă pentru angajatori.
  • Angajatorii au foarte multă încredere în oameni cinstiți, chiar dacă uneori ei înșiși nu sunt așa.
  • MATEI 5: 13-16 – Lumina noastră trebuie să strălucească peste tot, în orice situație.
  • FILIPENI 2: 14-16 – Noi trebuie să fim niște lumini STRĂLUCITOARE, nu stinse!

 

CONCLUZIE: TOȚI avem nevoie de învățătură.