Luca 22: 39-62
39 După ce a ieșit afară, S’a dus, ca de obicei, în muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.
40 Cînd a ajuns la locul acela, le-a zis: „Rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită.“
41 Apoi S’a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat, și a început să Se roage,
42 zicînd: „Tată, dacă voiești, depărtează paharul acesta dela Mine! Totuș, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.“
43 Atunci I s’a arătat un înger din cer, ca să-L întărească.
44 A ajuns într’un chin ca de moarte, și a început să Se roage și mai fierbinte; și sudoarea I se făcuse ca niște picături mari de sînge, cari cădeau pe pămînt.
45 După ce S’a rugat, S’a sculat, și a venit la ucenici; i-a găsit adormiți de întristare,
46 și le-a zis: „Pentruce dormiți? Sculați-vă și rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită.“
47 Pe cînd grăia El încă, iată că a venit o gloată. Și cel ce se chema Iuda, unul din cei doisprezece, mergea în fruntea lor. El s’a apropiat de Isus, ca să-L sărute.
48 Și Isus i-a zis: „Iudo, cu o sărutare vinzi tu pe Fiul omului?“
49 Ceice erau cu Isus, au văzut ce avea să se întîmple, și au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?“
50 Și unul din ei a lovit pe robul marelui preot, și i-a tăiat urechea dreaptă.
51 Dar Isus a luat cuvîntul, și a zis: „Lăsați-i! Pînă aici!“ Și S’a atins de urechea omului aceluia, și l-a vindecat.
52 Isus a zis apoi preoților celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrînilor, cari veniseră împotriva Lui: „Ați ieșit după Mine ca după un tîlhar, cu săbii și cu ciomege?
53 În toate zilele eram cu voi în Templu, și n’ați pus mîna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunerecului.“
54 Dupăce au pus mîna pe Isus, L-au dus și L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El de departe.
55 Au aprins un foc în mijlocul curții și au șezut jos. Petru s’a așezat și el printre ei.
56 O slujnică l-a văzut cum ședea la para focului, s’a uitat țintă la el, și a zis: „Și omul acesta era cu El.“
57 Dar Petru s’a lepădat, și a zis: „Femeie, nu-L cunosc.“
58 Peste puțin, l-a văzut un altul și a zis: „Și tu ești unul din oamenii aceia.“ Iar Petru a zis: „Omule, nu sînt dintre ei.“
59 Cam după un ceas, un altul întărea acelaș lucru, și zicea: „Nu mai încape îndoială că și omul acesta era cu El, căci este Galilean.“
60 Petru a răspuns: „Omule, nu știu ce zici.“ Chiar în clipa aceea, pe cînd vorbea el încă, a cîntat cocoșul.
61 Domnul S’a întors, și S’a uitat țintă la Petru. Și Petru și-a adus aminte de vorba pe care i-o spusese Domnul: „Înainte ca să cînte cocoșul te vei lepăda de Mine de trei ori.“
62 Și a ieșit afară, și a plîns cu amar.
EvangheBlog - Un blog din suflet, pentru suflet 